Voicu Bugariu

Voicu Bugariu (6 iulie 1939, Vâlcele, judeţul Covasna) - prozator, critic şi istoric literar şi comentator politic. Urmează studiile liceale, finalizate în 1956, la Braşov. Va absolvi, în 1964, Facultatea de Filologie din Iaşi. După o scurtă perioadă în care este profesor la Rupea, va lucra la ziarul „Drum nou” (1965-1966) şi la revista „Astra” (din 1966).

Debutul publicistic s-a produs în 1965, în „laşul literar”, iar cel editorial în 1967, sub pseudonimul Paul Antim, cu Lovituri din umbră. Va recurge la acelaşi pseudonim atunci când va publica volumele Dispariţia unui contabil (1977), Baldban şi statuia (1981) şi Un Casanova călătoreşte spre iad (1992). Un alt pseudonim folosit de Bugariu este Roberto R. Grant. A fost distins cu un premiu al Asociaţiei Scriitorilor din Braşov pentru Incursiuni în literatura de azi (1971) şi cu Statueta de Argint în cadrul Conferinţei Internaţionale a Autorilor de Literatură SF, desfăşurată la Poznan (Polonia) în 1973.

Incursiuni în literatura de azi este o culegere eterogenă de eseuri, medalioane şi cronici literare. Un studiu mai amplu, fără pretenţii de originalitate (planul principal de referinţă constituindu-l lucrările lui Tudor Vianu), este propus în Metamorfoze ale metaforei, un expozeu istoric cu scurte aplicaţii la literatura română (Ioan Alexandru, Nichita Stănescu) şi universală (Luis de Gongora y Argote, Friedrich Holderlin, Henri Michaux).

Un gen monotipic? schiţează, pornind de la premisa că literatura ştiinţifico-fantastică este „o prelungire modernă a basmului”, o posibilă morfologie a genului, prin identificarea, pe urmele lui V.I. Propp, a unor funcţii recurente ale personajelor şi acţiunilor. Un soi de experiment critic este cronica la Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter, analiza fiind înlocuită de o naraţiune având în centru personajul lui Matei Călinescu.

În secţiunea Posibilitatea criticii, un fragmentarium metacritic, Bugariu problematizează şi identifică simptome pornind de la date contemporane epocii. Criticul mai scrie, printre altele, despre romanul poliţist sau despre substituirea mitului prin clişeu. Zaharia Stancu (1974), deşi cuprinde analize interesante, este o monografie convenţională, retuşată în funcţie de clişee şi reducţii ideologice convenabile la data redactării.

În Analogon (1981), exceptând un lung studiu consacrat literaturii lui Marin Preda şi alte câteva texte, este cultivat eseul critic de mici dimensiuni. Asociaţiile şi referinţele tematice sunt diverse, atenţia comentatorului trecând de la problema istoriei literare la aceea a inserării fantasticului în Demonii lui Dostoievski, de la consideraţiile asupra sonetelor lui Mihai Codreanu la echivalarea romanului poliţist cu „forma parodică a literaturii” sau la discuţia despre caracterul de „roman al literaturii” al Scrinului negru de George Călinescu. Bugariu a produs numeroase lucrări de beletristică, cel mai reprezentativ fiind volumul de texte fantastice şi SF Lumea lui Als-Ob (1981).

De altfel, autorul s-a preocupat cu consecvenţă de genul science-fiction, semnând de-a lungul timpului texte teoretice relevante pentru contextul autohton al domeniului (publicate, în parte, în „Almanahul Anticipaţia” şi în „CPSF Anticipaţia”); este menţionabilă ipoteza care identifică referinţa literaturii SF în literatura manieristă, conceptualizată pe filiera lui G.R. Hocke. Nuvela care dă titlul volumului transplantează în decor SF schema narativă din Odiseea, cu distorsiunile inerente cerute de transferul de cod literar.

O excursie, pornind de la motivul călătoriei în timp, formulează o tramă detectivistă prin care sunt integrate/rescrise palimpsestic două povestiri ale lui Edgar Allan Poe. O amintire, Coborâre în ape, Autostop, Pasiune dispărând sunt texte fantastice în care punctele de fisurare a planului realist prin acceptarea unor ipoteze supranaturale (existenţa unei femei-robot, desprinderea de corpul material etc.) sunt abil disimulate prin verosimilizarea diferenţei de statut dintre planurile de realitate care intră în cadru. Modelul proxim poate fi Mircea Eliade.

În Un începător dotat motivul manuscrisului găsit funcţionează ca pretext pentru introducerea unor consideraţii despre SF, precum şi a unor embrioni narativi subsumaţi genului. Noapte bună, Sofia subscrie la vechea interogaţie privind diferenţa dintre viaţă şi vis.

Opera literară

  • Lovituri din umbră, Bucureşti, 1967;
  • Vocile vikingilor, Bucureşti, 1970;
  • Incursiuni în literatura de azi, Bucureşti, 1971;
  • Sfera, Bucureşti, 1973;
  • Zaharia Stancu, Bucureşti, 1974;
  • Dispariţia unui contabil, Cluj Napoca, 1977;
  • Patria şi cuvântul poetic, Bucureşti, 1977;
  • Balaban şi statuia, Cluj Napoca, 1981;
  • Lumea lui Als-Ob, Bucureşti, 1981;
  • Analogon, Bucureşti, 1981;
  • Cuvintele unei călătorii, Iaşi, 1981;
  • Literaţii se amuzau, Bucureşti, 1983;
  • Curajul, Bucureşti, 1985;
  • Coborâre în ape, Bucureşti, 1986;
  • Platforma, Bucureşti, 1988;
  • August-decembrie, Bucureşti, 1990;
  • Un Casanova călătoreşte spre iad, 1992;
  • Zeul apatiei, Timişoara, 1998;
  • Animalul de beton, Cluj Napoca, 1999.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …