Virgil Cioflec

Virgil Cioflec (8 septembrie 1874, Gherăşeni, judeţul Buzău - 10 martie 1948, Bucureşti) - prozator.

A fost director general în Ministerul Cultelor şi Artelor condus de Octavian Goga. Şi-a donat colecţia de tablouri Universităţii din Cluj, punând bazele viitoarei galerii de artă românească a pinacotecii din localitate. Pasiunea pentru pictură, prietenia cu pictorii Nicolae Grigorescu şi Ştefan Luchian, tablourile din colecţia proprie l-au ţinut într-o permanentă legătură cu mişcarea artistică. Celor doi mari pictori români le-a dedicat monografii: Luchian (1924) şi Grigorescu (1925).

Colaborează cu multe cronici artistice în presa vremii, dar şi cu nuvele şi schiţe, după ce debutase, în 1895, la „Viaţa literară”, cu versuri. A semnat şi C. Virgiliu. Publică în „Povestea vorbei”, „Tribuna”, „Literatură şi artă română”, „Cuvântul literar”, „Gazeta de Transilvania”, „Sămănătorul”, „Deşteptarea”, „Viitorul”, „Viaţa românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare” etc. La sfârşitul anului 1907 intră în conducerea revistei „Viaţa literară şi artistică”.

În 1916 îi apare volumul de schiţe şi nuvele Mălurenii. Universul acestor scrieri are ca punct de plecare lumea satului, surprinzând diferite ipostaze ale vieţii de familie - infidelitatea unei soţii de moşier (De ochii lumii), o crimă, autoarea acesteia fiind o nevastă ce îşi omoară bărbatul dispărut cu mult timp în urmă şi reîntors să-şi vadă copiii (Străinul), pregătirile febrile ale unui burlac pentru a-şi primi virtuala logodnică împreună cu tatăl ei şi aşteptarea zadarnică a acestora (Musafirii lui Stavarache), necazurile provocate de o soţie cicălitoare care, până să-i plece bărbatul la o anchetă, îi face zeci de observaţii şi îi dă o mulţime de sfaturi (În anchetă).

Totodată apar şi aspecte dramatice ale vieţii sociale, precum panica de care sunt cuprinşi boierii la auzul veştilor despre răscoala ţăranilor (Mălurenii), sărăcia în care trăiesc cei de la sate (Îngropăciune), sărăcie ce îi sileşte pe părinţi să-şi dea copiii argaţi la casele boierilor (Petra) etc. Se remarcă dialogul dens, împănat cu regionalisme. Atât volumul Mălurenii, în care sunt adunate multe dintre creaţiile în proză publicate anterior în presă, cât şi celelalte nuvele şi schiţe rămase în diferite ziare şi reviste susţin orientarea sămănătoristă al cărei adept a fost Cioflec.

Opera literară

  • Mălurenii, Bucureşti, 1916;
  • Luchian, Bucureşti, 1924;
  • Grigorescu, Bucureşti, 1925.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …