Viorica S. Constantinescu

Viorica S. Constantinescu (27 mai 1943, Bereşti-Bistriţa, judeţul Bacău) - comparatist, traducător şi teoretician literar. Este fiica Mariei (născută Ignat) şi a lui Neculai Sandu.

A absolvit Liceul „Roman Vodă” din Roman, apoi Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1966). Profesor la Catedra de literatură comparată a Facultăţii de Litere din cadrul aceleiaşi universităţi, predă disciplinele teoria literaturii şi literatură comparată. Devine doctor în litere în anul 1978, cu teza Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea. Între anii 1981 şi 1984,1990 şi 1994, se specializează la Universitatea din Augsburg (Germania).

Debutează în „Iaşul literar” (1967). Colaborează la „Cronica”, „Sinteze” (Bacău), „Convorbiri literare”, „România literară”, „Cahiers roumains d’etudes litteraires” etc., publică studii şi articole, mai cu seamă referitoare la opera lui Mihai Eminescu, la Augsburg şi Munchen. Între 1990 şi 1995 se afirmă cu analize şi comentarii pe marginea unor cărţi sau pasaje celebre din Biblie, eseuri de istoria culturii, dintre care cele mai multe sunt axate pe problemele iudaismului în decursul istoriei.

Preocupată la început doar de istoria literaturii universale (Antichitatea, clasicismul, barocul), Constantinescu a devenit mai cunoscută ca teoretician şi comparatist. Bună cunoscătoare a artelor, Arta grădinii (1992) se remarcă printr-o inteligentă îmbinare a comentării tehnicilor arhitecturii peisagere cu mitologia, istoria şi literatura diverselor spaţii şi epoci.

Evreul stereotip (Schiţă de istoria culturii), apărută în 1996, este o carte în care autoarea încearcă să explice anumite fenomene politice şi artistice din perspectiva impactului pe care evreii şi Biblia l-au avut asupra identităţii Europei.

Aceste preocupări sunt continuate în Dicţionar de personaje biblice şi reprezentarea lor în arte (2000), un album-dicţionar conţinând referiri ample la reprezentarea personajelor biblice în literatură, pictură, muzică, teatru. Cartea a fost realizată cu colaborarea lui Baruch Tercatin, scriitor din Tel Aviv. Mai degajată, practicând o eseistică ştiinţifică, este Constantinescu în volumul Cultura poetică (1999).

A tradus integral poveştile Fraţilor Grimm şi poezii de Teresa de Avila, iar în colaborare cu soţul său, Ioan Constantinescu, a transpus, în 1998, Amnezia, comedie de Henning Krauss.

Opera literară

  • Povestiri biblice, postfaţa autoarei, Iaşi, 1990;
  • Teoria literaturii, Iaşi, 1991:
  • Arta grădinii, Bucureşti, 1992;
  • Evreul stereotip (Schiţă de istoria culturii), Bucureşti, 1996;
  • Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea, Iaşi, 1998;
  • Cultura poetică, Bucureşti, 1999;
  • Dicţionar de personaje biblice şi reprezentarea lor în arte (în colaborare cu Baruch Tercatin), Bucureşti, 2000.

Traduceri

  • Teresa de Avila, Poesias-Poezii. 31 de poeme mistice, ediţie bilingvă, Iaşi, 1996;
  • Poveştile Fraţilor Grimm, Iaşi, 1998;
  • Henning Krauss, Amnezia, Iaşi, 1998 (în colaborare cu Ioan Constantinescu).

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …