Vintilă Corbul

Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu (26 mai 1916, Bucureşti - 30 ianuarie 2008) - romancier şi scenarist. Absolvent al Facultăţii de Drept (1938) şi al celei de Litere şi Filosofie (1939) de la Universitatea din Bucureşti, Corbul funcţionează o vreme ca magistrat, apoi ca bibliotecar, pentru ca după 1952 să ajungă muncitor într-o întreprindere din capitală.

Şi-a început activitatea literară cu proză la „Universul literar” (1938), iar editorial a debutat în 1942, cu romanul Babel Palace. După război (la care participase ca aviator), Corbul va semna rubrici permanente de recenzii şi note în „Poporul” (1946-1947) şi în „Femeia şi căminul” (1947-1948), în care abordează cu precădere literatura de limbă engleză. După 20 de ani de pauză impusă, reîncepe să publice volume de proză, obţinând importante succese de librărie, pentru ca în 1992-1993 să cunoască apogeul reuşitelor editoriale, prin apariţia a şapte titluri (retipăriri şi inedite), totalizând douăsprezece volume.

În primele romane - Babel Palace şi Sclavii pământului (1947) -, având subtitlul comun Lumea de ieri, Corbul încearcă să schiţeze un tablou general al societăţii româneşti de la sfârşitul perioadei interbelice, prezentând, alternativ şi comparativ, situaţii, moduri de viaţă, probleme, atitudini, personaje aparţinând unor categorii sociale diverse, dar nu reuşeşte decât o aglomerare de relatări superficiale şi nestructurate. Mai târziu, el se orientează spre alte teme, între care şi reconstituirea istoriei marelui capital financiar transnaţional.

Plănuise o scriere epică de mari proporţii - Dinastia Sunderland Beauclair - care să urmărească evoluţia unei asemenea instituţii de la începuturi până la zi, dar nu a izbutit, în cele două cicluri apărute - Idoli de aur (1967) şi Păsări de pradă (1969-1979), ambele de câte trei volume -, să acopere decât perioada 1790-1825. Este povestită biografia întemeietorului acestei „dinastii” de bancheri, un american cu o personalitate puternică, autorul încercând să evidenţieze procesul de formare a psihologiei celui care vede în îmbogăţire (rapidă, prin speculaţii şi „lovituri”) cheia şi sensul vieţii.

Sunt relatate procedeele prin care abilul personaj reuşeşte să câştige sume fabuloase sau să influenţeze politica unor state în favoarea sa şi să-şi extindă tot mai mult reţeaua şi puterea. Fundalul geografic şi social e schimbător, acţiunea petrecându-se când la New York, când la Oxford, Londra, Paris, Veneţia, Madrid, Viena, Roma, Sankt Petersburg, Palermo, Constantinopol şi Bucureşti sau în Haiti, Mexic ori Paraguay, antrenând tangenţial şi aspecte ale războiului de independenţă al Statelor Unite, ale Revoluţiei franceze, ale perioadei napoleoniene sau ale mişcării eteriste. Fabulaţia se complică odată cu intrarea în afaceri a fiilor lui Sunderland Beauclair, prilej de noi acţiuni palpitante, fără o legătură necesară cu tema romanului.

Într-o ultimă relatare despre întâmplările teribile din lumea marilor finanţe internaţionale de după 1970 - Oameni în Rolls-Royce (1993) -, urmaşi ai dinastiei Sunderland Beauclair apar ca personaje episodice pasive, sfârşite. Corbul a ambiţionat să realizeze şi ample reconstituiri ale unor importante evenimente istorice.

În Iubirile imposibile ale lui Petronius (1993), biografia sentimentală a scriitorului latin e proiectată pe fundalul unei Rome bulversate de tirania şi demenţa unor împăraţi degeneraţi - Caligula, Claudiu şi Nero -, autorul punând accentul pe hazardul şi cruzimea hotărârilor acestora, pe etalarea desfrânării generale, de la Curtea imperială la plebe.

Romanul Căderea Constantinopolului (I-II, 1976-1977) e axat pe trei mari direcţii narative: relatarea tentativelor solilor bizantini de a obţine ajutorul unor suverani europeni, asiatici sau africani, ocazii care prilejuiesc descrierea situaţiei din fiecare ţară, la nivelul puterii; urmărirea întâmplărilor de la Poarta Otomană, insistându-se asupra psihologiei războinice a sultanilor, concretizată acum în dorinţa imperioasă de a cuceri Constantinopolul şi în pregătirea ofensivei; descrierea stării Bizanţului, de la bazileu la cele mai de jos categorii sociale, stare marcată şi de trădări care subminau eforturile de apărare ale împăratului. Asaltul final, ultimele lupte, pătrunderea turcilor în cetate, măcelul şi distrugerile sunt simple înşiruiri de scene şi tablouri convenţionale, fără forţă evocatoare.

Uragan asupra Europei (1979) este o mixtură hibridă de intrigi diplomatice sau de Curte, de lovituri de palat, abilităţi machiavelice, acte de spionaj, cinism şi cruzime, care vrea să demonstreze cum se făcea politica în Europa anului 1870, vizând interdependenţa dintre marile puteri, de al căror joc de interese era determinată istoria.

Ceva mai unitară compoziţional este Cavalcadă în iad (I-II, 1982), unde formula aleasă de autor - jurnalul - l-a ajutat să renunţe la diversificarea excesivă a epicului. Un mare general german consemnează şi comentează într-o tonalitate sumbră evenimentele din ultima parte a celui de al doilea război mondial, până la procesul de la Nurnberg.

Pentru Corbul, producerea faptelor istoriei este efectul unor dorinţe, ambiţii, interese şi decizii individuale sau chiar al unor defecte omeneşti, ceea ce reduce existenţa la o manifestare a răului sub feluritele forme ale luptei oarbe pentru avuţie şi putere, ale desfrâului, egoismului biologic, cruzimii şi ale altor debordări instinctuale. Viziunea sa este foarte joasă, îngustă şi superficială.

Dar în privinţa înţelegerii realului şi a concepţiei despre literatură, prozatorul atinge limita infantilităţii în romanele de aventuri - Cenuşă şi orhidee la New York (1969) şi Groaza vine de pretutindeni (1993), ambele scrise în colaborare cu Eugen Burada -, relatări neverosimile ale unor teribile întâmplări din lumea mafioţilor, vizibil copiate după filmele de gen.

Alături de Eugen Burada, Sergiu Nicolaescu şi Amza Pellea, el este şi principalul coautor al scenariului cinematografic Nea Marin miliardar (1975), ecranizat mai târziu. Perspectiva prea comună asupra existenţei, mediocritatea inteligenţei artistice, gustul pentru senzaţionalul ieftin, respectarea unei reţete, stereotipia, automatismele narative şi expresive, la care se adaugă fie folosirea cam aproximativă a limbii, fie întrebuinţarea unui limbaj uneori preţios, cosmopolit şi împestriţat cu barbarisme fac din proza lui Corbul o operă-kitsch.

Agrementându-şi istorisirile cu spaţii şi trasee de vis, cu palate sau hoteluri de lux, cu interioare fabuloase, populate de personaje eclatante prin bogăţie sau frumuseţe, care consumă lucrurile cele mai fine, el a obţinut un succes comercial specific categoriei literare pe care o ilustrează, bucurându-se şi de traducerea în poloneză a Dinastiei... (Varşovia, 1975-1980). Bun cunoscător al literaturii de limbă engleză, Corbul a tradus câteva cărţi (unele împreună cu Ioana Corbul), semnate de Theodore Dreiser, Alan Sillitoe, Norman Mailer etc.

Opera literară

  • Babel Palace, Bucureşti, 1942;
  • Sclavii pământului, Bucureşti, 1947;
  • Dinastia Sunderland Beauclair, I-VI, Bucureşti, 1967-1979;
  • Cenuşă şi orhidee la New York (în colaborare cu Eugen Burada), Bucureşti, 1969;
  • Căderea Constantinopolului, I-II, Bucureşti, 1976-1977;
  • Uragan asupra Europei (în colaborare cu Eugen Burada), I, Bucureşti, 1979;
  • Cavalcadă în iad, I-II, Bucureşti, 1982;
  • Groaza vine de pretutindeni, Bucureşti, 1993;
  • Oameni în Rolls-Royce (în colaborare cu Eugen Burada), Bucureşti, 1993;
  • Iubirile imposibile ale lui Petronius, Bucureşti, 1993.

Traduceri

  • Theodor Dreiser, Capcana, prefaţă de Petru Comarnescu, Bucureşti, 1955 (în colaborare cu Ioana Ralea);
  • Vicki Baum, Arborele care plânge, Bucureşti, 1963;
  • Alan Sillitoe, Sâmbătă noaptea şi duminică dimineaţă, prefaţă de Silvian Iosifescu, Bucureşti, 1966;
  • Louis Armstrong, Satchmo. Viaţa mea la New Orleans, Bucureşti, 1966;
  • Norman Mailer, Cei goi şi cei morţi, Bucureşti, 1968 (în colaborare cu Ioana Corbul);
  • Robert Boit, Un om al tuturor timpurilor, Bucureşti, 1971 (în colaborare cu Ioana Corbul);
  • Louis Bromfield, Vin ploile, Bucureşti, 1972 (în colaborare cu Ioana Corbul).

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …