Versetele satanice, de Salman Rushdie (comentariu literar, rezumat literar)

Ahmed Salman Rushdie (19 iunie 1947, Mumbai, India) - scriitor.

  • Titlul original: The Satanic Verses
  • Prima ediţie: 1988
  • Condamnat la moarte de legea islamică: 1989

Aceasta este cartea care a declanşat revolte în întreaga lume, în 1988 şi 1989, a dus la condamnarea la moarte (fatwa) a autorului, de către Ayatollahul Khomeini al Iranului şi l-a forţat pe Rushdie să se ascundă timp de peste un deceniu.

„Afacerea Rushdie” reprezintă un moment fundamental în istoria literară, în care o multitudine de tensiuni cu caracter religios şi politic s-au cristalizat, în mod exploziv, în jurul unui singur roman şi al autorului acestuia, născut în India şi educat în Marea Britanie.

Scris într-un stil jucăuş, tipic pentru realismul magic, Versetele satanice ne prezintă un punct de vedere transcultural asupra lumii aşa cum este aceasta percepută de doi emigranţi indieni, Saladin Chamcha şi Gibreel Farishta. În momentul Genezei, de la începutul cărţii, cei doi bărbaţi ajung în Anglia ca nişte îngeri coborâţi din cer, când avionul în care se aflau este aruncat în aer de terorişti.

Rasismul britanic şi moştenirea colonială afectează aceste personaje în diferite moduri, făcându-l pe Gibreel să se prăbuşească în deziluzie, să aibă vise psihotice, în care el apare în chip de Arhanghelul Gavriil, care transmite profetului islamic revelaţiile sale divine, între timp, sicofantul anglofil Saladin se transformă în diavol, suferind o mutaţie fizică pe care nu o poate controla.

O mulţime de personaje, britanici de origine africană şi asiatică, examinează experienţele postcoloniale ale emigranţilor în acest roman. Prin mixarea cuvintelor, a lumilor, a istoriilor diferite, a ficţiunilor, viselor, deziluziilor şi profeţiilor, stilul lui Rushdie devine un exerciţiu de cosmopolitanism.

În secvenţele visurilor lui Gibreel, concentrate în şi în jurul Meccăi, Rushdie se întreabă ce a făcut ca „o idee nouă”, Islamul, să câştige teren, în timp ce o multitudine de alte idei nu au reuşit să aprindă imaginaţia oamenilor. Răspunsul la această întrebare poate fi găsit în convingerea „de neclintit” a profetului că ideea sa este absolută şi pură.

Prin transpunerea vieţii profetului în ficţiune şi prin inserarea unui personaj psihotic în rolul îngerului, Rushdie a reuşit să ofenseze milioane de musulmani în întreaga lume şi a provocat un sentiment de indignare care persistă până în prezent.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …