Vasile Bumbac

Vasile Bumbac (7 februarie 1837, Costâna, judeţul Suceava - 27 februarie 1918, Suceava) - poet şi folclorist. Este fiul lui Ion Bumbac, ţăran, şi fratele lui Ion Bumbac, autor de versuri. A început liceul la Cernăuţi, dar, din cauza atitudinii politice, este nevoit să-şi termine studiile liceale la Blaj (1862). La Cernăuţi a fost elevul lui Aron Pumnul şi a locuit la acesta împreună cu fratele său, Ion Bumbac, şi cu Mihai Eminescu.

Obţinând în 1864 o bursă pentru Viena, urmează acolo cursurile Universităţii, luând, se pare, şi doctoratul în litere şi filosofic Preşedinte interimar al Societăţii literar-ştiinţifice a studenţilor români şi, în 1871, vicepreşedinte al societăţii „România jună”, el participă, alături de Ion Slavici şi Mihai Eminescu, la lucrările comitetului care a organizat, în anul 1871, serbările de la Putna. Din 1874, a funcţionat ca profesor de limbi clasice şi de limba română la gimnaziul din Suceava. Publicistul Ion (Ioniţă) Bumbac este fratele său.

Activitatea literară şi culturală depusă de Bumbac de-a lungul a şapte decenii, deşi nu a fost de natură să-l impună ca poet, îşi găseşte semnificaţia în faptul că scriitorul a fost unul din cei care au pregătit, prin scrisul lor, realizarea unităţii naţionale a poporului român. Bumbac a fost unul dintre intelectualii bucovineni care au pregătit, prin scrisul lor, realizarea unităţii naţionale. A publicat versuri, proză, literatură populară, traduceri din literaturile clasice şi din cea germană şi studii de filologie în periodice bucovinene, transilvănene, precum şi în cele din Pesta şi Viena. Cele mai cunoscute sunt „Muza română”, „Albina”, „Albina Pindului”, „Aurora română” (Pesta), „Aurora română” (Cernăuţi), „Concordia”, „Familia”, „Federaţiunea”, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Foaia Soţietăţii pentru literatura şi cultura română în Bucovina”, „Junimea literară”, „Luceafărul” şi „Revista politică”.

Mai ales în Bucovina, dar şi în Transilvania, până la primul război mondial, baladele, fabulele şi cântecele lui se găseau în manualele şcolare şi aveau circulaţie, datorită simplităţii şi elanului patriotic. Poetul se inspira din istoria naţională, sub înrâurirea lui Vasile Alecsandri, şi din tradiţia populară. A versificat şi câteva basme, culese din jurul Sucevei, şi a încercat să compună o epopee în douăsprezece cânturi. Descălecarea lui Dragoş în Moldova, cu subiectul luat din Cronica lui Huru. Deşi a publicat mult, o bună parte din scrierile sale poetice au rămas în manuscris. Împreună cu dramele Brânduşa, fiica Dediului şi Corneliu şi Florica, precum şi comedia Un candidat pentru Dieta din Pesta în mijlocul alegătorilor. În „Revista politică” din Suceava a tipărit în anii 1888-1889, sub titlul Schiţe de escursiuni, câteva din notele scrise în urma călătoriilor la Bucureşti şi în munţii Moldovei.

A făcut traduceri, unele rămase în manuscris, din Vergiliu (Eneida - din cele douăsprezece cânturi tălmăcite a publicat trei), Horaţiu, Anacreon, Platon, Homer (Iliada), Ovidiu (fragmente din Metamorfozele), Friedrich Schiller şi J.W. Goethe. Articolele Scriere scurtă asupra poveştilor şi tradiţiunilor populare şi Serbarea Anului nou la români (apărute în „Albina” din 1868-1869) sunt printre primele contribuţii la studiul literaturii şi obiceiurilor populare din ţara noastră. Semna şi cu pseudonimele A. Cosovanu, Audin Costânceanu şi V.C. Audinu.

Opera literară

  • Poezii, 1860, 1861, 1862, 1863, 1864, 1865, 1867, 1868, 1869, 1871, 1874, 1881, 1882, 1886, 1888, 1889, 1890, 1892, 1894, 1895, 1896, 1904;
  • Mulţămită din partea rumânilor bucovineni, închinată domnului Eudosiu de Hurmuzachi, Cernăuţi, 1861;
  • O privire scurtă critică asupra poeziilor d-lui Vulcan, 1866;
  • Scriere scurtă asupra poveştilor şi tradiţiunilor populare, 1868;
  • Schiţe de escursiuni şi Urzirea mănăstirii Suceviţa, Suceava, 1839:
  • Serbarea Anului nou la români, 1869;
  • Teoria esametrului, 1869.

Traduceri

  • Anacreon, Poezii, 1862;
  • Horaţiu, Ode, 1862, 1869, 1882:
  • Stuckert, Răsplata liberalităţii, 1868;
  • Schiller, Contele de Babsburg, 1882;
  • Homer, Iliada (fragment), 1882;
  • Vergiliu, Eneida (fragment), 1882;
  • Ovidiu, Din Metamorfozele (fragment), 1906;
  • Vergiliu, Eneida, Biblioteca Academiei Române, manuscris nr. 5.283.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …