Valeriu Ciobanu

Valeriu Ciobanu (4 aprilie 1917, Nemirov-Chişinău, Basarabia - 21 decembrie 1966, Bucureşti) - poet, folclorist, traducător şi istoric literar. Este fiul Annei (născută Schmidt) şi al lui Ştefan Ciobanu, istoric literar.

Ciobanu face studii primare şi liceale la Chişinău şi urmează filosofia şi literele la Bucureşti (1936-1940), concomitent cu Şcoala Normală Superioară (transformată în Academia Pedagogică), studiul prelungindu-se cu încă un an. Beneficiază şi de studii de specializare în Franţa, la Aix-Marseille (1939). După absolvire, suplineşte pentru o scurtă perioadă o catedră de franceză în Bucureşti.

Până să devină cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie Literară şi Folclor al Academiei Române (1949-1966), este asistent la Catedra de istoria literaturii române moderne a Universităţii din Bucureşti, avându-i ca şefi de catedră pe Dumitru Caracostea, Tudor Vianu şi George Călinescu. Îşi susţine doctoratul în 1945, cu teza Poporanismul. Geneză. Evoluţie. Ideologie. Debutează cu poezie în revista liceală „Unirea” (1933); alte poezii îi apar sporadic în „Gândirea”, „Naţiunea” şi „Viaţa românească”.

Debutul în publicistică şi-l face la revista „Cadran” (1939), cu un medalion despre A.I.  Herzen. A mai colaborat la „Fapta”, „Gazeta literară”, „Jurnalul literar”, „Veac nou”, „Viaţa Basarabiei”, „Limbă şi literatură”, „Litere şi arte”, „Luceafărul”, „Revista de folclor”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor” şi „Revista de istorie şi teorie literară”. O serie de articole şi traduceri din „Naţiunea” (1947-1948) sunt axate pe opera câtorva scriitori ruşi şi francezi.

Autentic erudit, Ciobanu se angajează în lucrări de istorie literară cu teme mai puţin abordate până la data când începe el să le aprofundeze, cum ar fi, de exemplu, Lumea bălinelor (1955). Literatura rusă reprezintă, de altfel, domeniul cercetat cu insistenţă, de asemenea influenţa rusă asupra unor scriitori români, de unde rezultă mai multe studii de literatură comparată: Din relaţiile literare româno-ruse: Jertfa zidirii la ucrainieni şi ruşi (1938) şi Motivul folclorului universal în „Ivan Turbincă” a lui Ion Creangă (1967), şi de istoria literaturii române: Tudor Pamfile, Gh. Asachi, Al. Vlahuţă, Al. Depărăţeanu şi C. Stamati-Ciurea. Cercetarea se concentrează atent asupra informaţiei, încât, pentru momentul în care aceste studii au fost publicate în reviste, toate sursele par epuizate.

Poporanismul. Geneză. Evoluţie. Ideologie (1946) este monografia unui curent sociocultural, urmărindu-i aria de răspândire, elementele premergătoare (fondul umanitar, revoluţionar, reacţionar şi estetica socială). Poporanismul rus şi cel românesc sunt analizate din perspectiva evoluţiei criticii ruse şi a gândirii româneşti, aprofundându-se mai ales manifestările ideologice ale poporanismului românesc, pe momente: 1893-1894, 1901-1903 şi 1906-1910.

Hortensia Papadat-Bengescu (1965), prima interpretare monografică a operei marii romanciere, e o lucrare având ca temei aceeaşi informaţie exhaustivă. Totuşi, „opiniile noastre critice nu sunt ultimul cuvânt”, scrie Ciobanu, conştient că este prea mult supus constrângerilor epocii în care şi-a redactat şi publicat cartea. De aici pedalarea pe o interpretare sociologizantă a lumii romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu.

Volumele de versuri, publicate postum, Fiul lunii (1969) şi Haina de brumă (1984), sunt alcătuite din cicluri legate între ele, astfel încât întregul să se articuleze unitar. Lirica lui Ciobanu l-a entuziasmat pe Tudor Arghezi, care în 1947 se oferise să-i scrie prefaţa pentru un posibil volum antologic. George Călinescu îl considera „un echivalent în poezie al dantescului Goya”, iar Nicolae Manolescu îi socoteşte poezia ca fiind vocaţia „probabil cea mai temeinică”.

Opera literară

  • Poporanismul. Geneză. Evoluţie. Ideologie, Bucureşti, 1946;
  • Hortensia Papadat-Bengescu, Bucureşti, 1965;
  • Fiul lunii, prefaţă de Dinu Pillat, Bucureşti, 1969;
  • Haina de brumă, ediţie îngrijită de Ion Lazu, prefaţă de Cornelia Ştefănescu, Bucureşti, 1984.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …