Un veac de singurătate, de Gabriel Garcia Marquez (comentariu literar, rezumat literar)

Gabriel Garcia Marquez (6 martie 1927, Aracataca, Columbia - 17 aprilie 2014, Ciudad de Mexico, Mexic) - scriitor.

  • Titlul original: Cien ahos de soledad
  • Prima ediţie: 1967, de Sudamericana
  • Premiul Nobel pentru Literatură: 1982

Unanim recunoscut drept cea mai bună lucrare a lui Garcia Marquez, Un veac de singurătate descrie istoria oraşului columbian fictiv Macondo, ascensiunea şi prăbuşirea familiei fondatoare Buendia. Relevate prin intermediul „nor uimitoare falduri temporale, personajele moştenesc numele şi înclinaţiile familiei, dezvăluind stiluri de viaţă :are se dedublează şi se repetă. Puternicul Jose Arcadio Buendia se transformă din întreprinzătorul şi carismaticul fondator al oraşului Macondo, într-un om în pragul nebunei. Macondo luptă împotriva unor calamităţi ca insomnia, războiul şi ploile.

Misterele apar aproape ca din senin. Această atractivă şi colorată saga este, totodată, o alegorie socială şi politică mai largă - uneori prea suprarealistă centru a fi plauzibilă, alteori mai reală decât şi-ar putea permite orice lucrare realistă convenţională. Un exemplu edificator al aşa-numitului realism magic, acest text alegoric încorporează un sentiment al straniului, fantasticului şi -  credibilului.

Poate că exemplul socio-politic cel mai edificator este masacrarea de către armată a mai multor mii de muncitori grevişti, ale căror cadavre se pare că au fost încărcate în vagoane de marfă înainte de a fi aruncate în mare. Pe fundalul perdelei de fum a versiunii oficiale, masacrul devine un coşmar pierdut în ceaţa legii marţiale.

Adevărata istorie a celor dispăruţi este mai reală în mod ciudat decât orice ficţiune convenţională, solicitând ficţiunii să spună acest adevăr. În timp ce romanul poate fi citit ca o istorie neoficială, alternativă, inventiva naraţiune scoate în prim-plan senzualitate, iubire, intimitate şi diferite forme de privaţiune.

Imaginaţi-vă spiritul, înţelepciunea şi misterul poveştilor arabe şi ale lui Don Quijote, la un loc, reluate de un narator capabil să se metamorfozeze din Hardy în Kafka şi retur, într-un singur paragraf. Garcia Marquez poate că a inspirat imitaţii stângace, a căror prea inteligentă inventivitate nu face decât să te obosească, dar aceasta e o stranie şi mişcătoare descriere a singurătăţii.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …