Tudor Colac

Tudor Colac (10 martie 1948, sat Dumeni, comuna Costiceni, judeţul Hotin, Basarabia, în prezent raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, Ucraina) - eseist, publicist, etnolog, folclorist şi istoriograf al folcloristicii româneşti din Republica Moldova.

Studii: şcoala primară şi studii medii în loc natal (absolvită în 1965); studii la Facultatea de Filologie şi Jurnalism a Universităţii de Stat din Moldova (1965-1970); studiază muzica ca asociat la facultatea de arte frumoase (secţia serală) a aceleiaşi universităţi (1965-1969). Doctor în filologie, specializarea folclor al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca cu teza Familia - vatră a spiritualităţii româneşti (1999), conducător ştiinţific profesor universitar, doctor Dumitru Pop.

Conferenţiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova (1970-1977), catedra teorie şi practică a presei; redactor al emisiunilor de folclor la Radio Moldova; şeful secţiei de folclor şi etnografie la Centrul Republican Ştiinţific-Metodic de Creaţie Populară şi Activitatea Culturală al Ministerului Culturii al Republicii Moldova (din 1980); director al Centrului Naţional de Creaţie Populară (din 1990); conferenţiar la Institutul de stat al artelor din Chişinău (1991-1996), Facultatea de culturologie; conferenţiar-cercetător ştiinţific superior al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (cursul special Managementul resurselor folcloristice şi de creaţie populară); cercetător ştiinţific superior la Institutul de Literatură şi Folclor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (din 1999); secretar ştiinţific al Comisiei specializate pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat; preşedinte al Comitetului Naţional din Moldova al CIOFF-UNESCO (1993-1999).

Membru al Uniunii Scriitorilor, Uniunii Muzicienilor şi al Uniunii Oamenilor de Teatru din Republica Moldova. Maestru emerit în arte din Republica Moldova (1993). Membru de onoare al Uniunii Meşterilor Populari; membru în colegiul de redacţie al „Revistei de etnologie” din Chişinău. Laureat al mai multor festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor de rezonanţă din Republica Moldova, România, Grecia, Ucraina, Ungaria etc. Colaborări la „Cultura”, „Viaţa satului”, „Luceafărul”, „Literatura şi arta”, „Tinerimea Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Viaţa Basarabiei” etc. Studii despre folclor şi etnografie în „Metaliteratura”, Analele Facultăţii de Filologie (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău), „Revista de etnologie”, Buletinul informativ al Centrului Naţional de Creaţie Populară din Bucureşti, Anuarul muzeului etnografic al Moldovei din Iaşi, „Zorile Bucovinei” din Cernăuţi etc.

Debutează editorial cu volumul Sărbătoarea izvoarelor (Chişinău, 1986), în care descrie obiceiuri şi sărbători populare, printre care Păşunatul oilor, Curăţatul izvoarelor (fântânilor), Hora satului, sărbătoarea plugarului etc., „expresii ale veşniciei şi simţului frumosului” (Iordan Datcu) în volumul Hronic de familie (Chişinău, 1987) şi în teza de doctorat abordează diverse aspecte ale etnologiei familiei, pentru că în studiul monografic Familia: valori şi dimensiuni culturale (Chişinău, 2005) să ne ofere o imagine de ansamblu a spiritualităţii familiei la românii din Basarabia şi din localităţile româneşti aflate astăzi în regiunile Transcarpatică şi Cernăuţi, Nicolaev şi Odessa din Ucraina, precum şi din alte aşezări de români din spaţiul euroasiatic.

În studiul propus autorul ne prezintă familia drept o constantă în procesul de făurire a culturii şi civilizaţiei poporului român, dar şi ca o entitate dinamică, sursă de valori ce se implementează în mod continuu în realitatea vieţii grupurilor şi a individului, de la apariţia nevoii de cultură în evoluţia familiei. Studiile şi rezultatele obţinute de autor prin metoda anchetării sociologice scot în evidenţă rolul ei în crearea, conservarea, valorificarea şi transmiterea unor vechi modele de cultură şi artă tradiţională, precum şi larga ei receptivitate faţă de inovaţiile curente. În acest sens familia se înscrie firesc în imaginea de întreg a creaţiei spirituale tradiţionale româneşti ca o dovadă a continuităţii istorice şi etnice. Paliere de percepere de mare diversitate o constituie textele folcloristice la care apelează autorul în ideea confirmării vitalităţii funcţionale a ritualităţii de familie şi relevării mărcii identitare în cadrul relaţiilor de înrudire. Demersul autorului este construit pe surse bibliografice fundamentale şi idei corelate în permanenţă cu cercetările similare întreprinse în România, dar şi în Europa occidentală şi Statele Unite.

Volumul Scena artistului amator (Chişinău, 1988) ne propune descrieri ale Sărbătorii Viticultorilor, Jocul Căluşarilor, practicilor de la naşterea copilului etc. Colecţia Folclor român din Basarabia, de Tatiana Găluşcă-Cârşmariu şi Ioan Nicola, este cu omagiu celor doi reputaţi folclorişti (volum îngrijit de Tudor Colac în colaborare cu Gr. Botezatu, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1999). Un alt volum, Sorcove de lumină, vede lumina tiparului la Editura Litera în anul 2001 şi include consemnări, articole şi studii etnofolclorice, dintre care vom reţine cele despre folclorul de Anul Nou, paparude, de Paşti, starea folclorului în Republica Moldova, precum şi articole consacrate unor personalităţi cum sunt Anton Pann, Mircea Eliade, Dumitru Pop, Andrei Hâncu, Victor Parhon, Andrei Tamazlâcaru etc.

Prezintă interes aparte articolele Ştefan cel Mare: legendă şi mit, variante basarabene ale mioriţei, Rapsozii în actualitate, folclorul în mileniul trei etc. Seria de mare popularitate Biblioteca şcolarului a editat două volume de Colac: Drag îmi e să fac armata. Din folclorul taberei militare (Bucureşti-Chişinău, 2002) şi colecţia de sinteză Ştefan cel Mare şi sfânt. 500 de ani de nemurire (Bucureşti-Chişinău, 2004). În acelaşi an autorul a mai editat volumul La izvorul dorului. Folclor din Oniţcani (Chişinău, 2004) şi volumul de bibliografie Un distins folclorist Nicolae Băieşu. Nistrule, apleacă-ţi malul. Folclor poetic din Transnistria este o lucrare axată cu precădere pe ideea reconstruirii repertoriului liric din localităţile româneşti de la est de Nistru, repertoriu în mare parte necunoscut, fiind până în ultimul deceniu al secolului XX fondurile de arhivă transnistrene aproape că nu erau accesibile cercetătorilor etnologi (Chişinău, 2004). La fel ca şi în anul 2004, în anul următor, Colac semnează patru volume: Familia: valori şi dimensiuni culturale şi trei cărţi: Sub semnul cinegeticii, istorie, mitologie, folclor, Ţinutul Criulenilor. Vetre etnofolclorice şi romanţe cu petale de trandafir (reflexe pe marginea unui festival de romanţă ţărănească de la Criuleni cu prilejul ediţiei a X-a).

Opera literară

  • Sărbătoarea izvoarelor, Chişinău, 1986;
  • Hronic de familie, Chişinău, 1987;
  • Scena artistului amator, Chişinău, 1988;
  • Familia - vatră a spiritualităţii româneşti, Cluj Napoca, 1999;
  • Sorcove de lumină, Chişinău, 2000;
  • Rădăcinile eterne ale folclorului. Rapsodul Nicolae Botgros la 50 de ani, Chişinău, 2003;
  • Eu îmi cânt cântecul meu. Interpretul de folclor Mihai Ciobanu, Chişinău, 2003.

Culegeri de folclor

  • Drag îmi e să fac armata. Din folclorul taberei militare, Bucureşti-Chişinău, 2002.

Ediţii

  • Tatiana Găluşcă-Crâşmariu, Ioan Nicola, Folclor român din Basarabia, Chişinău, 1999 (în colaborare cu Gheorghe Botezatu).

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …