Trilogia New Yorkului, de Paul Auster (comentariu literar, rezumat literar)

Paul Benjamin Auster (3 februarie 1947, Newark, New Jersey, Statele Unite) - scriitor.

  • Titluri originale: City of Glass (1985), Ghosts (1986) şi The Locked Room (1986)
  • Prima ediţie: 1987, de Faber & Faber (Londra)

Cele trei scurte romane ale lui Auster explorează posibilitatea unei coincidenţe semnificative, necesitatea şi accidentul, prin intermediul convenţiilor caracteristice romanelor poliţiste şi a investigaţiilor făcute de oameni obişnuiţi în această lume misterioasă.

Oraşul de sticlă ne prezintă un scriitor ciudat, Daniel Quinn, cu o iubire nesăţioasă faţă de literatură şi lumea artificială a acesteia, care, după ce răspunde la două apeluri telefonice greşite adresate Agenţiei de detectivi Paul Auster, decide să joace acest rol şi să preia cazul.

Dar el sfârşeşte, în scurt timp, în stradă, ruinat, din cauza urmăririi maniace a unui om care încercase să-l determine pe copilaşul său să abandoneze limbajul derivat, „uman”, pentru limba iniţială, divină. Totuşi, pe lângă inevitabila disperare şi greutăţile pe care le întâmpină, Quinn dezvoltă o cunoaştere limpede, de tip Zen, a lumii sale care se restrânge drastic.

Personajele din Fantomele, prinse într-un joc foarte stilizat, suprarealist, de-a cine urmăreşte pe cine, poartă nume de culori, ceea ce împrumută acţiunii un aer cvasialegoric. Inacţiunea lui Negru îl determină pe Albastru, bărbatul angajat să-l spioneze, să citească cu voracitate şi aproape să-şi piardă uzul raţiunii.

Camera încuiată, denumită astfel după un subgen de ficţiune poliţistă, urmăreşte un narator fără nume, care preia lent viaţa unui prieten ce dispăruse în copilărie. El se însoară cu soţia acestuia şi se îngrijeşte de publicarea capodoperei sale literare, anterior necunoscută, numai pentru a fi contactat de numitul prieten, care îl informează că întreg scenariul fusese orchestrat în detaliu.

Trilogia New Yorkului este plină de contacte teribile cu punctul zero, care îndeplineşte un rol ambivalent, de potenţial complet, dar şi de colaps al identităţii. Efectul pierderii formează un subtext ce suscită interes în toate cele trei istorii, nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte limbajul tot mai sărac şi abreviat, pe măsură ce lumile descrise în cele trei volume alunecă progresiv spre nimicnicie.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …