A treia ţeapă, de Marin Sorescu (comentariu literare, rezumat literar)

A treia ţeapă, de Marin Sorescu, este o dramă a cărei primă ediţie a fost publicată în 1993 la Bucureşti.

Elementele care susţin apartenenţa textului la genul dramatic sunt următoarele:

  • dialogul - ca dominantă a expunerii;
  • personajele sunt nominalizate şi aşezate în faţa replicilor;
  • indicaţiile scenice;
  • camuflarea scriitorului.

Întrebat de Ţepeş de ce tremură, Aga susţine că îi este frig. Când Papuc, la îndemnul lui Ţepeş, vrea să-l încălzească la foc, turcul este disperat şi cere ajutorul lui Allah. Domnul român porunceşte să-l elibereze pe Aga, care este surprins şi dezorientat. Ţepeş îl întreabă dacă a fost bătut de oamenii lui. Răspunsul este negativ şi domnitorul ordonă turcului să fugă la Istanbul. Acesta mulţumeşte în genunchi.

Ţepeş susţine cauza poporului român, care-şi apără fiinţa naţională, pe când Aga este cotropitorul aflat, momentan, în ipostaza de prizonier. Dar Ţepeş nu-l terorizează, ci-l învaţă, într-un fel, ospitalitatea românească, alături de insubordonarea poporului său faţă de Poartă.

Mobilul confruntării dintre cei doi formează, de fapt, „răceala” care l-a cuprins subit pe Aga, cel căzut prizonier în ţara lui Ţepeş. Acea „răceală” reprezintă deodată frica turcului şi dorinţa domnitorului de a susţine sentimentele poporului său, profund străine altora.

Ţepeş este, în limbaj, exclusiv român, adică el se comportă când popular când lucid, comic şi sarcastic, spre a-şi manifesta stăpânirea de sine şi de neam. Tocmai de aceea el îşi permite „să se joace cu adversarul”, care, la rândul său, apelează mereu la un limbaj estompat, parcă pus pe fugă.

Marin Sorescu

Primele trei asemenea indicaţii se referă la manipularea turcului de către Papuc (la cererea lui Ţepeş), spre a se orienta confruntarea dramatică în sistem comic. Următoarele două didascalii susţin replici mute ale „speriatului” Agă, pentru ca ultimele să-l posteze pe Ţepeş între Papuc şi Aga. Astfel, se ajunge la culminaţia dramatică între strigătul lui Ţepeş şi îngenunchierea turcului.

Folosirea succesivă a verbelor „a tremura” şi „a dârdâi”, dispuse succesiv, exprimă gradarea sentimentului de frică, spre un posibil superlativ.

Sensurile frigului şi ale iernii în intervenţiile celor două personaje sunt următoarele: frig = răceală pentru Aga, spre a-şi ascunde frica; iarna = anotimp neprielnic (nu neapărat geros), pentru fricos.

Afirmaţia obişnuită prin negaţia „Noi nu batem cu palma” se referă la faptul că românii nu recurg, mai întâi, la bătaia fizică, metoda lor esenţială faţă de adversar fiind cea morală, atitudinală. Dovadă: Aga e lăsat liber, deşi s-a vrut cotropitor.

Adverbul „acasă” denumeşte ceva normal numai pentru Ţepeş şi ai săi = ţara, locul de baştină. Termenul este străin turcului, care nu poate avea casă, cât timp circulă prin „casele altora”, din postura cotropitorului.

Utilizarea epitetelor „cinstit” şi „liber” este următoarea: „cinstit” = de la sensul propriu (fără vreo pată), la sensul peiorativ; „liber” = între înţelesul dat de Ţepeş şi cel preluat de Aga (cel liber acasă nu poate fi liber acolo unde nu-i lasă pe alţii în pace).

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …