Tibetani

Tibetanii sunt un ansamblu de populaţii legate între ele sub aspect cultural şi istoric însă în rest destul de diverse, ocupând un teritoriu ale cărui părţi marginale, adeseori locuite de populaţii parţial tibetanizate, sunt greu de delimitat exact.

Acest teritoriu este împărţit între provinciile vestice ale Chinei, Bhutan, nordul Indiei şi nordul Nepalului. În plus mai există o diaspora de exilaţi (în total 4,5 până la 5 milioane în 1982, bilanţul anexării Tibetului de către China începând din 1950 fiind de circa 1 milion de morţi; diaspora numără circa 100.000 de persoane).

Trăind în Podişul Tibet, în Himalaya sau, în est, pe cursurile superioare ale câtorva mari fluvii, la altitudini mergând de la 2.500 până la 5.000 m, tibetanii au o economie bazată pe agricultură (în special orz), creşterea animalelor şi comerţ.

Deplasările pe distanţe foarte lungi (din motive adeseori atât religioase cât şi comerciale) constituie unul dintre factorii unităţii culturale din aria tibetană, alături de budism şi de limbă. Vorbesc limbi aparţinând diviziunii „bodo” a familiei tibeto-birmane, uneori foarte puţin interinteligibile. În schimb utilizează cu toţii aceeaşi limbă scrisă.

Societăţile tibetane tradiţionale erau organizate în diverse moduri:

  • societăţi agricole cu sistem politic centralizat, în care rezidenţa este unitatea socio-economică fundamentală şi în sânul cărora se găsesc principalele centre comerciale şi politice;
  • societăţi agricole periferice, lipsite de mari instituţii monastice, în cadrul cărora spiţa şi-a păstrat importanţa;
  • societăţi de păstori nomazi bazate în esenţă pe spiţe, uneori aflate sub autoritatea marilor mănăstiri, însă în mare măsură autonome;
  • în sfârşit, un mic număr de societăţi urbane mai diversificate, cuprinzând negustori, meşteşugari, nobili şi comunităţi străine.

Multe dintre aceste societăţi practică poliandria fraternă. Diaspora este caracterizată de fenomene specifice, cum ar fi cristalizarea unei identităţi naţionale tibetane.

Introdus din India, budismul sa generalizat în Tibet (suprapunându-se peste cultele autohtone) şi a căpătat trăsături specifice (şiruri de reîncarnări ale marilor maeştri, legături cu puterea temporală etc.). Cealaltă religie organizată, numită Bon şi considerată indigenă prin tradiţie, are numeroase trăsături comune cu budismul tibetan.

Istoric

Statul tibetan centralizat nu a integrat toate populaţiile tibetane decât în zorii istoriei sale (secolele VII-IX). În perioada în care a fost condus de Dalai Lama (1642-1950), acţiunea integratoare a fost mai redusă. În general aria tibetană a cunoscut o centralizare politică mai degrabă slabă şi a asociat de-a lungul întregii sale istorii teritorii mai mult sau mai puţin întinse care fie erau guvernate de spiţe nobile sau religioase, fie erau organizate în manieră relativ egalitară, cum ar fi unele societăţi de păstori.

Sub ocupaţia chineză în Tibet, în special în mediul urban, cultura tibetană este grav ameninţată; colonizarea masivă de către grupuri han, represiuni poliţieneşti împotriva contestatarilor politici, restricţii severe impuse lumii monastice. Cauza tibetană şi-a câştigat simpatia lumii occidentale datorită atracţiei exercitate de budism şi charismei lui Dalai Lama, însă politicienii acordă mai multă importanţă relaţiilor economice cu China.

Denumire: p’eupa, numele străvechi al locuitorilor din centrul Tibetului, tinde să se impună ca autodenumire a populaţiilor din partea ocupată a Tibetului.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …