Thea Constantinidis

Thea Constantinidis (10 iulie 1897, Braşov - 28 martie 1976, Bucureşti) - traducătoare.

După absolvirea Şcolii Evanghelice de Fete din Bucureşti şi a unui seminar de învăţătoare din Droyssig-Zeitz (Germania), Constantinidis funcţionează ca profesoară mai întâi la Câmpina, apoi la Liceul German din Bucureşti (1922-1944). Dornică de a-şi lărgi necontenit cunoştinţele, frecventează cursuri de filosofie (1923-1924), precum şi de filologie germană (1932-1936) la Universitatea din Bucureşti, beneficiind în continuare de un an de studii la Berlin.

Din 1952 până în 1954 a lucrat în cadrul redacţiei „Neuer Weg”. Concomitent, dar mai ales în anii următori, a desfăşurat o prodigioasă activitate de traducere din proza artistică românească, demers concretizat în paginile revistei „Rumanische Rundschau” şi în volume apărute în edituri bucureştene şi berlineze. Eforturile depuse în vederea popularizării beletristicii române i-au fost recunoscute de Uniunea Scriitorilor prin acordarea unui premiu (1971).

Cunoscătoare a literaturii române în desfăşurarea ei istorică, Constantinidis a răspuns solicitărilor revistei „Rumanische Rundschau” când i s-a oferit prilejul propagării unor autori mai vechi, precum Antim Ivireanul; s-a dedicat totodată traducerii scrierilor unor prozatori din prima jumătate a secolului al XX-lea, ca Ionel Teodoreanu şi George Călinescu, semnând de asemenea versiuni germane ale unor proze de Petru Dumitriu, Alexandru Ivasiuc, Paul Goma etc.

Volumele pregătite pentru tipar cuprind atât opere ale clasicilor, cât şi ale contemporanilor, traducătoarea dovedindu-se receptivă şi faţă de autorii mai tineri. Familiarizată cu subtilităţile limbii române şi ale celei germane, cunoscând resursele expresive ale celei din urmă, fără a fi influenţată de particularităţile regionale ale germanilor din Transilvania sau din Banat, Constantinidis tălmăceşte cu acurateţe pagini de proză de I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Alexandru Vlahuţă şi Duiliu Zamfirescu.

Din creaţia autorilor din perioada interbelică, se opreşte la Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, la Răscoala de Liviu Rebreanu, la Comoara regelui Dromichet şi Aurul negru de Cezar Petrescu. Se apleacă stăruitor asupra unor romane contemporane (Groapa de Eugen Barbu, Cuscrii de Alecu Ivan Ghilia, Anii tineri de Nicolae Ţic), asupra povestirilor scrise de Remus Luca şi Nicolae Velea, precum şi asupra nuvelelor şi însemnărilor reportericeşti ale lui Traian Coşovei. O adevărată pasiune vădeşte faţă de naraţiunile inspirate din istoria şi peisajul ţării ale lui Mihail Sadoveanu, impresionând prin calitatea transpunerilor.

Din suita textelor de inspiraţie istorică traduse nu lipsesc romanele Neamul Şoimăreştilor, Zodia Cancerului, Fraţii Jderi şi evocările Nada florilor şi Dumbrava minunată. „Versiunea germană a romanelor istorice ale lui Mihail Sadoveanu, datorată Theei Constantinidis, are în ce priveşte evocarea culorii istorice şi locale, inconfundabile, o valoare de exemplaritate. O performanţă asemănătoare i-a reuşit aceleiaşi traducătoare şi cu universul, radical altul, din romanul Groapa al lui Eugen Barbu” (Eva Behring).

Traduceri

  • Alexandru Vlahuţă, Ausgewahlte Schriften (Scrieri alese), Bucureşti, 1960 (în colaborare cu Gerty Roth şi Max Richter); Die Abrechnung (Socoteala), Bucureşti, 1961;
  • Alecu Ivan Ghilia, Die Schwaher (Cuscrii), Bucureşti, 1961;
  • Remus Luca, Wiedersehen (Revedere), Bucureşti, 1961;
  • Mihail Sadoveanu, Boijarensunde (Păcat boieresc), Bucureşti, 1961; Das Wunderwaldchen (Dumbrava minunată), Bucureşti, 1962; Das Geschlecht der Şoimaru (Neamul Şoimăreştilor), Bucureşti, 1963; Durch die Wimpern (Printre gene), Bucureşti, 1963; Die Blumenbucht (Nada floribr), Bucureşti, 1968; Im Zeichen des Krebses (Zodia Cancerului), Berlin-Bucureşti, 1968; Die Hochzeit der Prinzessin Ruxandra (Nunta domniţei Ruxandra), Berlin-Bucureşti, 1970; Reiter in der Nacht (Nicoara Potcoavă), Berlin-Bucureşti, 1971; Der Waldspross (Măria Sa Puiul Pădurii), Bucureşti, 1973; Die Bruder Jderi (Fraţii Jderi), I-III, Bucureşti-Berlin, 1975-1978;
  • Ioan Slavici, Novellen aus dem Volk (Novele din popor), Bucureşti, 1961 (în colaborare cu Mariana Sora);
  • Nicolae Ţic, Die jungen Jahre (Anii tineri), Bucureşti, 1962;
  • Liviu Rebreanu, Der Aufstand (Răscoala), Berlin, 1962;
  • Nicolae Velea, Das Tor und andere Erzahlungen (Poarta şi alte povestiri), Bucureşti, 1963;
  • Cezar Petrescu, Der Onkel aus Amerika (Unchiul din America), Bucureşti, 1964; Fram der Eisbar (Fram), Bucureşti, 1971; Das schwarze Gold (Aurul negru), I-II, Bucureşti, 1971; Der Schatz des Konigs Dromichetes (Comoara regelui Dromichet), I-II, Bucureşti, 1971;
  • Traian Coşovei, Sumpfseen in Flammen (din Semnul din larg şi Râul porni mai departe), Bucureşti, 1964;
  • Eugen Barbu, Teufelsgrube (Groapa), Berlin, 1966;
  • Duiliu Zamfirescu, Das Leben auf dem Lande. Tănase Scatiu. Im Krieg (Viaţa la ţară. Tănase Scatiu. În război), Bucureşti, 1967;
  • Mateiu I. Caragiale, Remember. Die Vier vom Alten Hof (Remember. Craii de Curtea-Veche), Bucureşti, 1968;
  • I.L. Caragiale, Querkopf Cănuţă (Cănuţă, om sucit), Bucureşti, 1972.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …