Tag Archives: Voievodat

Instituţii şi structuri etnice în voievodatul Transilvaniei

Structurile instituţionale, etno-demografice şi confesionale din Transilvania sunt raportate de obicei la două perioade istorice. Înainte de „ocuparea ţării” Până la cucerirea ţării de către unguri, realităţile politico-administrative sunt cele specifice convieţuirii româno-slave. Ele corespund perechilor de termeni (duci-voievozi, juzi-cnezi/jupani) care desemnează elita societăţii locale din jurul anului 900. Termenul duci (singular, ducă) provine din latinescul dux, -cis. Transmis de populaţia romanică, el este asociat, treptat, termenului voievozi, prin care slavii desemnează căpeteniile cu atribuţii predominant militare. Voievozii (din Ţara Haţegului, din Maramureş) sunt aleşi dintre cnezi (knezii – vechi cuvânt german, preluat de români prin intermediul slavilor). Cu timpul, …

Read More »

Voievodatul transilvănean în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

În secolul al XIV-lea, voievodatul Transilvaniei manifestă aceleaşi tendinţe de larga autonomie faţa de regatul Ungariei, ca şi în secolul precedent. Deşi încercarea lui Ladislau Kan de a transforma Transilvania într-un voievodat aproape autonom faţă de puterea regală din Ungaria eşuase, datorită consolidării vremelnice a puterii centrale, sub noua dinastie, angevină, totuşi Transilvania continuă în veacul al XIV-lea să se bucure de o quasi-autonomie. Pentru a împiedica realizarea tendinţelor de autonomie ale Transilvaniei, regele a numit voievozi dintre marii dregători verificaţi în ceea ce priveşte credinţa faţă de coroană prin slujbele anterioare. Urmărind să îngrădească puterea voievodului, în 1324, regele …

Read More »

Organizarea teritorială a voievodatului transilvănean în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Organizarea politică-administrativă a voievodatului Transilvaniei se conturează treptat, ajungând la forma ei deplină la începutul secolului al XIV-lea. În această vreme, apar, în general, bine închegate, atât comitatele, cât şi celelalte organizaţii administrative: districtele româneşti şi scaunele secuieşti şi săseşti. Districtele Românii îşi aveau propriile lor organizaţii administrative, judiciare şi militare, dintre care unele – cnezatele şi voievodatele – erau vechi instituţii autohtone; altele, districtele – care erau unităţi ce cuprindeau un număr de cnezate sau voievodate locale – s-au format paralel cu alte organizaţii administrative şi judecătoreşti, cu comitatele, cu scaunele secuieşti şi săseşti, primind câteodată şi ele numele …

Read More »