Tag Archives: Viaţa politică

Viaţa politică în ţările române în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Predominarea regimului nobiliar Veacul al XVII-lea este dominat în cele trei ţări româneşti de unele pături boiereşti şi nobiliare, constituite în adevărate „partide”. Acestea acaparează moşii, cotropesc sate, fac şi desfac domnii. Asasinarea lui Mihai Viteazul a fost urmată de o criză acută a vieţii politice a celor trei ţări româneşti. În Moldova, Movileştii erau executorii voinţei nobilimii, ei înşişi boieri fără nici o legătură cu vechile familii domnitoare. În Transilvania lupta dintre Habsburgi şi nobilimea locală cu candidaţii ei a creat o accentuată anarhie. În Ţara Românească adevăraţii stăpâni erau boierii Buzeşti. Starea de instabilitate politică s-a datorat şi …

Read More »

Viaţa politică şi socială în România între 1878-1900

Politica internă În ultimul sfert al secolului al XIX-lea, viaţa politică din România continuă să fie dominată de reprezentanţii celor două principale partide de guvernământ, liberal şi conservator. Întărirea poziţiilor economice ale burgheziei în raport cu moşierimea, ca urmare a dezvoltării industriale a ţării, au făcut ca influenţa politică a celei dintâi să marcheze o continuă creştere. Pentru a contrabalansa rolul crescând al burgheziei în viaţa politică a ţării, moşierimea s-a văzut adesea silită să se sprijine tot mai mult pe unele elemente ale burgheziei mijlocii, care se bucurau de mai multă popularitate în rândul maselor, cu ajutorul cărora sperau …

Read More »

Viaţa politică în Moldova şi Ţara Românească (1774-1821)

După încheierea tratatului de la Kuciuk-Kainargi, Poarta încredinţa domnia Ţării Româneşti marelui dragoman Alexandru Ipsilanti (1774-1782), iar domnia Moldovei lui Grigore Ghica (1774-1777), pentru a-şi afirma astfel dreptul de a numi pe domni. Ambii domni şi-au început cârmuirea în ţări pustiite şi ruinate de război. Alexandru Ipsilanti şi-a dat imediat seama că opera de refacere avea să fie lungă şi grea, din pricina „lipsei de locuitori” Poarta însăşi îi recomandase să strângă la căminele lor pe cei risipiţi, pentru ca ţara să-şi poată împlini funcţia de grânar al imperiului. Experienţa perioadei precedente dovedise că mijlocul cel mai sigur de a …

Read More »