Tag Archives: Vasile Voiculescu – opera literară

Grai valah, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară odă Vasile Voiculescu a fost de profesie medic, realizând în paralel o operă literară amplă şi complexă, de la poezii patriotice la creaţii lirice religioase, de la nuvele realiste la proză fantastică. Oda este o specie a genului liric, prin care autorul exprimă direct sentimentele de admiraţie şi veneraţie pentru ţară, popor, o personalitate glorioasă, o idee măreaţă sau un eveniment de interes naţional Tonul este elogiativ, autorul scoţând în evidenţă meritele deosebite ale celui lăudat, omagiat. Poezia Grai valah, de Vasile Voiculescu, este o odă închinată limbii române, poetul exprimându-şi admiraţia pentru …

Read More »

Sonetul CLXXXIII, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Volumul intitulat Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu, apărut postum (1964), include şi Sonetul CLXXXIII. Acest volum cuprinde 90 de sonete, numerotate în continuarea celor 154 ale lui William Shakespeare, apărute cu circa 350 de ani în urmă (1609), de aceea acest sonet poartă numărul 183. De la Dante Alighieri încoace, literatura a relevat ideea că sentimentul de iubire este o cale spirituală superioară spre cosmos şi divinitate, concepţie preluată şi de Vasile Voiculescu în sonetele sale, adăugându-i însă o nelinişte modernă, aceea a izbăvirii prin artă. Elementele formale sunt asemănătoare cu cele shakespeariene, …

Read More »

Taina gorunului, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Voiculescu a creat o proză fantastică încărcată de simboluri mitologice, cu personaje arhetipale din lumea „satului magic”, care participă la întâmplări fabuloase. Categoria estetică a fantasticului se defineşte, în povestirile voiculesciene, printr-un miraculos mitico-magic şi superstiţios (Ovidiu Ghidirmic), realizat prin îmbinarea planului real cu cel fabulos. Creaţia Taina gorunului, scrisă în 1947, dar publicată postum, în volumul de povestiri Ultimul Berevoi (1966), este o povestire fantastică, prin îmbinarea realului cu fabulosul, acest concept estetic definind specificul prozei voiculesciene. Construcţia subiectului şi a discursului narativ Timpul narativ Timpul narativ se compune din timpul povestirii care marchează prezentul şi timpul povestit, …

Read More »

În mijlocul lupilor, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Voiculescu creează o proză fantastică în care personaje imaginare supun fiarele sălbatice prin tăria magiei, autorul având intenţia de a inocula individului contemporan forţa de pe vremea când omul nu avea arme, fiind numai păstrătorul unei ancestrale familiarităţi cu natura şi lumea animală. Voiculescu deplânge „coada acestui veac, în care puterea omului s-a strămutat în fier şi în oţel, magia lui istovindu-se datorită lipsei de activitate în duh”. Simbolurile mitologice constituie esenţa povestirilor fantastice, în care personaje arhetipale din lumea „satului magic” participă la întâmplări fabuloase. Creaţia În mijlocul lupilor, de Vasile Voiculescu, scrisă în 1947, dar publicată postum, …

Read More »

Pescarul Amin, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Pescarul Amin, de Vasile Voiculescu, este o povestire scrisă în 1958 şi a cărei primă ediţie a fost publicată postum în volumul intitulat Capul de zimbru (1966). Incipitul Incipitul povestirii îl constituie imaginea impresionantă a revărsării Dunării, într-o primăvară când dezgheţul provoacă năruirea fluviului din matcă, ale cărui „ape furioase nu-l mai încăpeau”, sugerând viziunea haosului originar. Odată cu năvălirea puhoaielor, „duiumuri de peşti, de toate soiurile, de toate mărimile, de la somnii şi crapii cât viţeii, la fâţişoarele cât gângăniile”, sunt izbiţi de valurile furioase care inundă bălţile, lacurile, ghiolurile şi gârlele Deltei. Din cauza revărsării Dunării, pescuitul devine …

Read More »

În grădina Ghetsemani, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poet autentic religios, Vasile Voiculescu a publicat peste 100 de poezii în revista „Gândirea”, rămânându-i loial o lungă perioadă, din 1927 până la ultimul număr din 1944. Manifestările unei conştiinţe adâncite în meditaţia creştină particularizează imaginarul poetic transfigurând motivele şi istoriile biblice prin funcţia expresivă şi estetică a cuvintelor şi simbolurilor religioase. Credinţa ortodoxă, bine înrădăcinată în sufletul poetului prin educaţia primită de la părinţi şi prin structura sa spirituală (a fost medic) a cărei dominantă este iubirea de oameni, îl situează pe Vasile Voiculescu în tradiţionalism, mai ales că el versifică episoadele biblice fără să tălmăcească învăţăturile creştine ori …

Read More »

Lostriţa, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Povestirea Lostriţa, de Vasile Voiculescu, face parte din volumul Iubire magică, apărut postum (1970), aşadar se încadrează în proza contemporană. Este o povestire fantastică, deoarece îmbină planul real cu cel fabulos şi este o povestire în ramă, întrucât întreaga acţiune se subordonează legendei despre tânărul Aliman şi lostriţa fermecată, pe care pescarii de pe malul Bistriţei o povestesc de generaţii, îmbogăţind-o an de an cu noi „adausuri şi scornituri”, după închipuirile oamenilor ce erau mereu avizi de „întâmplări de dincolo de fire”. Naratorul omniscient şi naraţiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativă a povestirii. Timpul narativ este cronologic, situându-se …

Read More »

Vasile Voiculescu

Vasile Voiculescu (27 noiembrie 1884, Pârscov, judeţul Buzău – 26 aprilie 1963, Bucureşti) – poet, prozator, dramaturg şi medic. Este fiul Sultanei (născută Ion) şi al lui Costache Voicu, gospodar înstărit; prenumele la naştere: Vasile Costache. Îşi începe învăţătura în satul vecin, Pleşcoi, o continuă la pensionul „I.D. Răşcanu” din Buzău, unde face şi primele două clase gimnaziale la Liceul „Alexandru Hâjdeu”, absolvind ciclul secundar la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (1902), aici avându-i colegi pe Dumitru Demetrescu-Buzău, viitorul Urmuz, pe George Ciprian şi pe Nicolae Constantinescu, viitor pictor. După ce un an (1902-1903) frecventase cursurile Facultăţii de Litere şi …

Read More »