Tag Archives: Vasile Alecsandri

Mehedinţeanul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Mehedinţeanul, de Vasile Alecsandri, este o poezie care face parte din ciclul Doine. Vasile Alecsandri Mehedinţeanul Frunză verde magheran, Voinicel mehedinţean, Sunt născut pe frunzi de fag Ca să fiu la lume drag. Şi-s scăldat de mic în Olt, Să mă fac viteaz de tot, Şi-s frecat cu busuioc, Să am zile cu noroc. După ce am mai crescut, Din ochi maica m-a perdut, C-am fugit de la părinţi Tot în munţi, la Mehedinţi, Apoi m-am lăsat în vale Cu trei rânduri de pistoale Ş-am agiuns un voinicel Cu inima de oţel. Aoleo! ce foc de dor! Veni-va badea Tudor …

Read More »

Mândruliţă de la munte, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Mândruliţă de la munte, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă în anul 1843, după unica indicaţie ce o avem, cea lăsată de poet în manuscrisul nr. 1.497. A fost publicată pentru prima oară în revista „Propăşirea” nr. 10 din 12 martie 1844, apoi reprodusă în ediţia 1853, ediţia 1863, ediţia 1875, vol. I. Vasile Alecsandri Mândruliţă de la munte Mândruliţă de la munte, Ce nu treci cole, pe punte, Să te strâng la peptul meu? Că te-aş face, zău, puicuţă, Să ureşti a ta căsuţă Şi să uiţi pe Dumnezeu. De-a tot toarce nu-ţi e lene? Lasă-ţi furca-n buruiene …

Read More »

Mândra Liţa, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Mândra Liţa, de Vasile Alecsandri, este o poezie care face parte din ciclul Doine. Vasile Alecsandri Mândra Liţa Frunză verde alunică, Am avut o mândră mică Ş-am lăsat-o să mai crească, Minte-n cap să dobândească. Dar de când o am lăsat, Au crescut, s-au măritat. Vai de mine i ce păcat! Mi-ar fi, nu mi-ar fi bănat Daca s-ar fi măritat De-aici al treile sat, Dar ea s-a făcut mireasă De la noi a treia casă. Ies afară, o zăresc Şi de zile mă sfârşesc. Intru-n casă, o aud Şi m-apucă dorul crud. Vai! mămucă iubitoare, Inimioara rău mă doare, …

Read More »

Mândra din Muncel, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Mândra din Muncel, de Vasile Alecsandri, este o poezie care face parte din ciclul Cântice bătrâneşti. Legende – Balade. Muncel este o comună din imediata apropiere a Mirceştilor. Vasile Alecsandri Mândra din Muncel Colo gios, pe lângă Tisă, Merge mândra cam descinsă Prin ierbuţa până-n brâu, Şi ţine murgul de frâu, Murg voinic şi pintenog Care paşte busuioc. Ea se primblă-n poieniţă Şi tot zice din guriţă: „Busuiocul l-aş plivi, Mă tem că m-oi zăbovi, Dar l-oi smulge şi m-oi duce Până dincolo de cruce, La marginea codrului, La stăpânul murgului, Tot pe culmea din Muncel, La haiducul voinicel. Cine-a …

Read More »

Mărioara, Florioara, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Mărioara, Florioara, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă sau poate numai definitivată, aşa cum indică datarea poetului, la Paris, în 1852. Aceasta înseamnă: după începutul lui octombrie 1852, când Alecsandri soseşte în capitala Franţei, şi până la 19 decembrie 1852, când, dintr-o scrisoare ce o adresa amicului său Ion Ghica, rezulta că poemul era încheiat. A fost publicată pentru prima oară în ediţia 1853, apoi reprodusă în ediţia 1863 şi ediţia 1875, vol. I. Vasile Alecsandri intenţiona iniţial să introducă poemul Mărioara, Florioara chiar între baladele populare, dar renunţă foarte curând la această idee. Poemul, dedicat Mariei Cantacuzino, care …

Read More »

Mărgărinta din Muncel, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Mărgărinta din Muncel, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă probabil prin ianuarie 1869, cam în aceeaşi vreme cu Buchet şi Fântâna. Trimisă lui Iacob Negruzzi la 6 februarie 1869, a fost publicată pentru prima oară în revista „Convorbiri literare” nr. 1 din 1 martie 1869, apoi reprodusă în ediţia 1875, vol. III. Muncel este o comună din imediata apropiere a Mirceştilor. Vasile Alecsandri Mărgărinta din Muncel Marna pentru-a ei copil are scumpe dismierdări, Are inimă cu ochi, are ochi cu sărutări. Plânsul lui e plânsul e i; orice-l doare, pe ea doare, Ea trăieşte pentru el; când el moare, …

Read More »

Margărita, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Margărita, de Vasile Alecsandri, este o poezie scrisă la 8 mai 1879, cu prilejul naşterii nepoatei sale Margărita. A fost publicată pentru prima oară în revista „Convorbiri literare” nr. 4 din 1 iulie 1881, sub titlul Margareta, apoi reprodusă în volumul Fântâna Blanduziei. Vasile Alecsandri Margărita Margărita de la rai A venit în zi de mai, Lumea-ntreagă s-o admire, Ea de sus a pogorât Ca un oaspe mult iubit, Ca a ceriului zâmbire. Unii zic că-i îngerel, Alţii că-i un fluturel, Toţi, că-i o minune rară. Eu, bunicul ei bătrân, Când o văd, în al meu sân Râde dulcea primăvară. …

Read More »

Marea Mediterană, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Marea Mediterană, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă, după datarea scriitorului însuşi, menţionată la prima apariţie a poeziei în revistă, în iunie 1867, la Nisa. A fost publicată pentru prima dată în „Foaia Soţietăţii pentru literatura şi cultura română în Bucovina” nr. 7-8 din iulie-august 1867, apoi reprodusă în ediţia 1875, vol. III. Vasile Alecsandri Marea Mediterană Întindere-albăstrie, Nemărginit safir, O! mare, scumpă mie, Eu vecinie te admir! Eşti vastă, triumfală, Te mişti măreţ la vânt Ca mantie regală Lipită de pământ, Şi vântul care suflă Adoarme pe-al tău sân, Ce saltă, se răsuflă Şi naşte flori de crin. …

Read More »