Tag Archives: Unire

De la Unire spre Independenţă

Deceniul premergător momentului istoric al proclamării independenţei s-a înscris, ca şi cei şapte ani de rodnică domnie a lui Alexandru Ioan Cuza, pe coordonatele unei dezvoltări şi ale unor pregătiri care conduceau, inexorabil, spre redobândirea statutului de neatârnare. Elemente noi în situaţia social-economică şi politica României Reforma agrară din 1864 deschisese în domeniul dezvoltării economico-sociale a ţării un nou capitol. Este drept că ţărănimea deţinea, în temeiul reformei îndeosebi, numai circa o treime din pământ, în comparaţie cu moşierii şi cu statul, deţinătorii celorlalte două treimi, că puternice rămăşiţe feudale au continuat să persiste în agricultură, că regimul tocmelilor agricole …

Read More »

Independenţa de stat a României şi unirea Dobrogei

După Pacea de la Adrianopol (1829), vasalitatea românilor faţă de turcise materializa în plata tributului şi în lipsa dreptului de a avea o politică externă proprie. Spre sfârşitul secolului, această dependenţă devenise mai mult nominală. România avea acum numeroase atribute ale unui stat suveran: armată, flotă, drapel naţional, monedă, agenţii diplomatice şi convenţii comerciale cu diferite state. De asemenea, ea avea o Constituţie elaborată şi votată în mod liber de un parlament ales, fără ingerinţe din afară. Contextul internaţional În 1876, Carol I l-a desemnat prim-ministru pe Ion C. Brătianu, cu Nicolae Ionescu, apoi cu Mihail Kogălniceanu, la externe. La …

Read More »

Unio Trium Nationum (Unirea celor trei naţiuni)

Unio Trium Nationum (Unirea celor trei naţiuni) a luat fiinţă la 16 septembrie 1437 la Căpâlna. Unirea s-a încheiat sub patronajul vicevoievodului Transilvaniei Lorand Lepeş şi al episcopului Gheorghe Lepeş, în condiţiile în care ţăranii, victorioşi la Bobâlna, încheiaseră înţelegerea de la Cluj-Mănăştur în favoarea lor. Nobilii maghiari mari şi mici, clerul înalt, fruntaşii secuilor şi saşilor îşi făgăduiau prin „unirea frăţească” să-şi dea ajutor unii altora împotriva tuturor duşmanilor. Această făgăduială era făcută sub jurământ şi sub ameninţarea unor grele pedepse în caz de nerespectare a ei. După înfrângerea ţăranilor la Apatiu şi înăbuşirea răscoalei, la 2 februarie 1438, …

Read More »

Problema unirii românilor din Transilvania cu biserica Romei

În conglomeratul de state şi popoare care era imperiul, catolicismul venea să se adauge la celelalte elemente de coeziune, care erau dinastia, absolutismul monarhic, puterea militară comună, birocraţia. El era menit să dea nu numai un cheag spiritual imperiului, ci mai ales să-i servească de instrument politic de dominaţie şi unificare, suplinind, măcar în acest fel, lipsa lui de unitate naţională. Dar în Transilvania tocmai catolicismul rămăsese cel mai slab. Naţiunile politice (inclusiv masele lor populare) erau în proporţii covârşitoare protestante. Trebuia deci neapărat schimbat raportul de forţe; trebuia eludat textul diplomei leopoldine, care condamna religia catolică doar la egalitate …

Read More »

Viaţa economică a Craiovei în preajma Unirii Principatelor

Marea operă reformatoare înfăptuită în timpul domniei lui Cuza a lăsat amprente şi asupra vieţii Craiovei care, la începutul domniei sale, reflecta fidel stadiul de trecere de la feudalism la capitalism al economiei româneşti. În preajma Unirii, Craiova număra circa 25.000 locuitori, situându-se din acest punct de vedere, imediat după capitala Ţării Româneşti. În Craiova existau în acea vreme 4.633 de clădiri, dintre care 3.220 de case, 26 de biserici, 11 şcoli, 60 de fabrici-ateliere. Din cele 3.220 de case, 2.500 aparţineau sărăcimii, având un singur nivel sau se găseau sub pământ. Totodată, Craiova se înscrie printre oraşele cu cea …

Read More »

România după Marea Unire

Noua Românie, cea de după unire, se deosebea în chip fundamental de cea existentă înainte de 1914. De la 137.000 kmp cât avusese înainte de primul război mondial, România a ajuns la 295.049 kmp adică printre ţările mijlocii ale Europei, iar populaţia a trecut de la 7,2 milioane locuitori înainte de 1918 la 16,3 milioane. Economia Agricultura a rămas şi după 1918 baza economiei ţării. Prin reforma agrară din 1921 circa 1,4 milioane de ţărani au primit aproape 6 milioane ha de pământ. România ajunge astfel o ţară de mici proprietari (proprietăţile până la 5 ha reprezentau 82% din totalul …

Read More »

România de la recunoaşterea internaţională a Marii Uniri la instaurarea regimului comunist

Primul război mondial a determinat mari schimbări, cu consecinţe deosebite asupra Europei şi lumii. A dus la modificarea raportului de forţe în rândul marilor puteri. La sfârşitul războiului a învins principiul naţionalităţilor. Marile imperii – german, austro-ungar, ţarist şi otoman – s-au prăbuşit ca urmare a voinţei popoarelor constituindu-se, pe ruinele lor, noi state; altele, între care şi România şi-au desăvârşit unitatea naţională. În cadrul Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) au fost semnate tratate de pace cu fiecare din statele învinse. Principalul obiectiv al delegaţiei române participante la Conferinţă, condusă de primul ministru Ion I.C. Brătianu, era recunoaşterea …

Read More »

Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Începutul procesului de formare a statului naţional român

Unirea Ţării Româneşti cu Moldova reprezintă unul din momentele cruciale ale istoriei patriei noastre, actul politic care stă la baza României moderne. Înfăptuită la 24 ianuarie 1859, Unirea este rezultatul firesc al unui îndelungat proces istoric care s-a maturizat în condiţiile începutului orânduirii capitaliste şi ale formării naţiunii române. Împrejurările istorice nu au permis unirea simultană a celor trei ţări române – Moldova, Transilvania, Ţara Românească – şi a celorlalte provincii româneşti. Statul naţional român s-a format treptat, primul pas hotărâtor fiind Unirea din 1859; acest proces istoric se va încheia în anul 1918, când lupta de eliberare naţională a …

Read More »

Unirea de la 1918 şi avântul revoluţionar al craiovenilor

Încununare a aspiraţiilor seculare ale poporului român pentru eliberare naţională, rezultat al luptei duse de cele mai înaintate forţe social-politice ale vremii în cadrul cărora rolul hotărâtor l-au avut masele populare – Unirea de la 1918 a reprezentat o adevărată piatră de hotar în dezvoltarea României moderne. În această succintă şi densă apreciere era cuprinsă marea semnificaţie a desăvârşirii unităţii naţionale. Întreaga ţară, în 1918, a cunoscut împlinirile cuvenite după veacuri şi veacuri de lupte, văzând în întregirea ţării, marele act de dreptate naţională, pentru un popor care a dat Europei hotarul mereu viu, între mereu mai multe cimitire, pentru …

Read More »

Unirea Transilvaniei cu România. Încheierea procesului de formare a statului naţional unitar român

Situaţia Transilvaniei în anii primului război mondial Izbucnirea primului război mondial, pentru care una din răspunderile grele o poartă clasele dominante din Austro-Ungaria, a agravat la maximum contradicţiile naţionale, sociale şi politice din Transilvania. Scăderea producţiei industriale şi agricole, rechiziţionarea mijloacelor de transport, alimentare etc. necesare frontului, scumpirea rapidă a traiului zilnic, militarizarea întreprinderilor, introducerea legislaţiei excepţionale, de război, au înrăutăţit simţitor situaţia maselor populare. Unele măsuri luate la izbucnirea războiului şi înăsprite după intrarea României în război – cum ar fi restrângerea dreptului ţărănimii române de a cumpăra pământ, limitarea dreptului de vot, intensificarea încercărilor de deznaţionalizare pe oale …

Read More »