Tag Archives: Transilvania

Populaţia din Transilvania după Răscoala lui Horea

În ce priveşte situaţia demografică, la sfârşitul secolului XVIII-lea şi în primele decenii ale secolului al XIX-lea, conscripţiile şi statisticile înregistrează un spor apreciabil de populaţie în Transilvania, favorizat de prefacerile petrecute în viaţa social-economică. Situaţia demografică în această perioadă arată că proporţia dintre diferitele neamuri conlocuitoare se menţine cu aceeaşi majoritate absolută pentru români, cu toate că documentele contemporane înregistrează o emigrare neîntreruptă de mari proporţii din Transilvania spre Ţara Românească şi Moldova, pe când imigrarea este redusă. În evoluţia demografică a Transilvaniei, pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea se înregistrează două fenomene semnificative: o creştere sensibilă a populaţiei …

Read More »

Dezvoltarea capitalismului în agricultura din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar (1867-1878)

După 1867, agricultura Transilvaniei a păşit tot mai mult pe calea dezvoltării capitaliste. Această tendinţă a fost favorizată de creşterea cererii de produse agricole în urma lărgirii pieţei interne a Transilvaniei şi a monarhiei austro-ungare în general, mai ales datorită dezvoltării industriale a Austriei şi Cehiei. Transilvaniei îi era rezervat şi pe mai departe rolul de furnizor de produse agricole pentru aceste regiuni. Cerealele din Transilvania apuseană erau exportate şi peste hotare, în ţările de intensă dezvoltare industrială: Germania, Franţa, Elveţia, Belgia, Olanda şi chiar Anglia. Construirea reţelei de căi ferate a avantajat circulaţia produselor agricole. Aceste împrejurări au creat …

Read More »

Situaţia socială din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Prefaceri în structura socială a Transilvaniei. Transformări în sânul clasei stăpânitoare Dezvoltarea producţiei de mărfuri în oraşe şi pe domeniile feudale a avut drept rezultat accentuarea contradicţiilor sociale. Datorită plusprodusului şi, de multe ori, a produsului necesar chiar, ce se lua de la ţărani sub forma rentei în bani, s-a petrecut o schimbare în raporturile dintre diferitele pături ale clasei dominante, fiind posibilă îmbogăţirea unui mic număr de nobili, a celor cu iobagi mai numeroşi. Veniturile acestor nobili au crescut tot mai mult şi datorită dregătoriilor înalte pe care le deţineau, precum şi însuşirii unor venituri ale statului (vămi şi …

Read More »

Cultura în Transilvania în secolul al XVII-lea

Strânsa colaborare dintre biserică şi autoritatea de stat, pe de o parte, şi slăbirea poziţiilor intelectualităţii laice, pe de altă parte, au avut ca rezultat trecerea din nou a vieţii culturale, mai ales în prima jumătate a secolului, sub controlul şi îndrumarea bisericii. Cu tot caracterul dominant al bisericii, nu se poate vorbi, totuşi, de absenţa ideilor progresiste în cultura transilvană din această epocă. Noile curente de idei au pătruns în Transilvania prin studenţii transilvani care studiaseră la universităţile din Anglia, Belgia şi Olanda şi prin unii oameni de ştiinţă din Apus. Dintre aceste curente au făcut parte puritanismul, cartezianismul …

Read More »

Viaţa politică în Transilvania sub regimul absolutist

Regimul absolutist dintre anii 1849 şi 1860 se caracteriza prin centralizarea excesivă a întregii puteri administrative la Viena, printr-un control poliţist al vieţii politice a tuturor provinciilor monarhiei. Interesele centralizării erau servite şi de impunerea limbii germane ca limbă oficială a întregului imperiu. Guvernatorii principatului Transilvaniei – feldmareşalul baron Ludwig Wohlgemuth (1849-1851), prinţul Karl von Schwarzenberg (1851-1858), generalul Friedrich Lichtenstein (1858-1860) – executau instrucţiunile şi dispoziţiile primite de la guvernul central din Viena. Funcţionarii superiori, afară de câţiva consilieri saşi, erau cu totul străini de problemele Transilvaniei, cunoşteau şi ştiau însă cu atât mai bine să reprezinte interesele economice şi …

Read More »

Organizarea militară în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Printre atribuţiile pe care le exercita voievodul Transilvaniei era şi aceea de comandant militar de căpetenie; el conducea în oastea regală (exercitus generalis, exercitus regalis) trupele strânse din comitatele supuse jurisdicţiei sale. În calitate de mare feudal şi înalt dregător al regatului, voievodul îşi avea „steagul” sau „banderiul” lui propriu, compus din cetele sale de „familiari”. Astfel se aminteşte steagul voievodului Nicolae, în 1268, şi al voievodului Ladislau, în 1270. Ceilalţi mari nobili laici, precum şi episcopii şi abaţii, în virtutea imunităţilor de care se bucurau, îşi aveau, de asemenea, steagurile pe care le conduceau la luptă. În 1436, se …

Read More »

Transilvania sub regimul absolutismului luminat

Progreselor pe care le face modernizarea statului în Moldova şi Ţara Românească, în Transilvania le corespunde reformismul absolutismului luminat. Aceleaşi eforturi de modernizare şi aici, decât doar pe plan mai larg şi în condiţii deosebite. Absolutismul luminat, reprezentat mai ales de Frederic al II-lea, Iosif al II-lea şi Ecaterina a II-a, este absolutismul monarhic reformist, formula politică a nevoii generale de înnoire a statului feudal, de adaptare a lui la dezvoltarea social-economică, la dezvoltarea elementelor noii economii capitaliste, care creşteau în cadrele economiei feudale. Derivat din aceleaşi necesităţi de depăşire a orânduirii feudale, din aceleaşi idei de înnoire, luministe sau …

Read More »

Situaţia politică în Transilvania până la 1821

În Transilvania, pentru poporul român, secolul al XVIII-lea marchează nu numai una din culmile luptei sale de emancipare socială, dar şi începuturile luptei sale de emancipare naţională. Concomitent cu lupta iobăgimii împotriva regimului feudal, pătura lui de sus, acum în formare, continuă să ducă lupta politică de ridicare a poporului român în genere din starea de „tolerat” numai, la rolul politic care trebuia să-i revină în virtutea greutăţii sale specifice în cadrul statului Transilvaniei. Această luptă s-a concretizat într-un program politic, conceput de Inochentie Micu şi apoi formulat larg în memoriul intrat în istorie sub titlul de Supplex Libellus Valachorum. …

Read More »

Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Viaţa politică a Transilvaniei în această perioadă se caracterizează prin luptele pentru putere ale marii nobilimi grupate în „partide”, prin orientarea tot mai accentuată spre celelalte două ţări româneşti de la sud şi est de Carpaţi, prin rivalitatea neîncetată între Imperiul Otoman şi Imperiul habsburgic pentru stăpânirea acestei ţări. Situaţia politică în primele trei decenii după formarea principatului autonom Încă înainte de cucerirea Budei de către sultanul Soliman şi de formarea principatului transilvănean autonom, punctul de reazim al I ransilvaniei au rost tarile române de la sud şi est de Carpaţi. De aceea, stările transilvănene, întrunite în dieta de la …

Read More »

Politica internă a Transilvaniei (1658-1683)

Cu prilejul expediţiei turceşti împotriva lui Ioan Kemeny se răspândise zvonul despre intenţiile turcilor de a ocupa Transilvania. Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece ar fi cerut, pe de o parte, imobilizarea aici a unei armate prea numeroase, iar pe de altă parte, cetatea Oradiei, ocupată de turci în 1660, asigura pentru Poartă, în condiţii satisfăcătoare, supravegherea Transilvaniei. Rămânerea la vechile forme ale suzeranităţii era, totuşi, condiţionată de impunerea pe tronul principatului a unui om credincios şi supus. Mihail Apafi, nobil lipsit de ambiţii şi de calităţi politice, corespundea întru totul intereselor Porţii şi de aceea reprezentanţii sultanului îl numesc …

Read More »