Tag Archives: Transilvania

Dezvoltarea economică în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Chipul în care a fost înfăţişată istoria regatului feudal maghiar în veacul al XIV-lea oferă unul din cele mai grăitoare exemple despre modul tendenţios, neştiinţific, în care istoriografia burgheză înţelegea dezvoltarea societăţii. Slujitoare credincioasă a politicii expansioniste şi a consolidării orânduirilor sociale bazate pe exploatare, istoriografia burgheză vedea în regii din dinastia de Anjou nişte „genii”, care au consolidat regatul maghiar şi au făcut din el un mare „imperiu”, cu sprijinul unor nobili „geniali” şi al bisericii catolice. Veacurile XIV şi XV erau socotite o „epocă de aur” pentru populaţia ţării. Această interpretare urmărea un scop cât se poate de …

Read More »

Lupta ţărănimii şi a orăşenimii împotriva exploatării din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Răspunsul ţărănimii la accentuarea exploatării nu putea fi decât intensificarea luptei împotriva exploatatorilor. Şi, după cum exploatarea în orânduirea feudală e un fenomen continuu, lupta de clasă are şi ea un caracter permanent, manifestându-se sub diferite forme. În veacul al XIV-lea şi în prima jumătate a celui următor, lupta de clasă a ţărănimii din Transilvania îmbracă toate formele, de la cea cu caracter economic – rezistenţa la îndeplinirea obligaţiilor feudale – până la forma superioară, răscoala. Una din cele mai răspândite forme ale luptei de clasă în această vreme a fost fuga. Documentele veacului al XIV-lea amintesc în nenumărate rânduri …

Read More »

Comerţul în Transilvania (1822-1847)

După criza din 1825, viaţa economică a Transilvaniei s-a înviorat. Legăturile comerciale cu Moldova şi Ţara Românească au luat o mai mare extindere după pacea de la Adrianopol, deşi amenajarea Porţilor de Fier, care a făcut din Dunăre principala arteră de comunicaţie între centrul şi răsăritul Europei, a lovit greu comerţul de tranzit prin Transilvania. Prima societate austriacă de navigaţie cu vapoare pe Dunăre şi-a desfăşurat traficul în 1840 cu 17, iar în 1848 cu 32 de vapoare, transportând aproape 2.000.000 de măji de marfă. Transportul ieftin pe apă a deschis o bună piaţă în principate pentru mărfurile engleze şi …

Read More »

Transporturile în Transilvania în timpul dualismului austro-ungar (1867-1878)

Progresele industriei şi intensificarea circulaţiei mărfurilor au făcut necesară şi o dezvoltare corespunzătoare a transporturilor. A doua jumătate a secolului al XIX-lea este perioada în care, în genere, s-au extins construcţiile de căi ferate în răsăritul Europei. În Transilvania, construcţia de căi ferate a luat avânt numai după 1867. Înainte de această dată exista o redusă reţea feroviară doar în Banat. Între 1867 şi 1873 s-au construit arterele principale Oradea-Cluj-Braşov şi Arad-Simeria-Teiuş – cu unele ramificaţii, printre care aceea spre Petroşeni – în lungime totală de 910 km. În perioada crizei, construcţiile de căi ferate au stagnat. Căile ferate s-au …

Read More »

Formarea principatului autonom al Transilvaniei

Împrejurările formării principatului autonom al Transilvaniei După moartea lui Ioan Zapolya (1540), potrivit tratatului Oradea, Habsburgii urmau să ia în stăpânire întreaga Ungarie; în acest scop, au şi început tratativele cu regina Isabella. Dar, deoarece tratativele nu au dus la nici un rezultat, Ferdinand de Habsburg a pornit, în toamna anului 1540, o nouă expediţie în Ungaria, cu scopul de a-şi realiza prin puterea armelor pretenţiile de stăpânire politică. Sultanul Soliman nu putea admite însă ca Ungaria şi Transilvania să ajungă în mâinile Habsburgilor. De aceea, în vara anului 1541, a condus personal expediţia pentru ocuparea Budei, asediată de generalul …

Read More »

Organizarea judecătorească în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Caracterul de clasă al justiţiei feudale rezultă nu numai din procedura de judecata şi din conţinutul legiuirilor, dar şi din faptul că stăpânii feudali erau şi judecătorii oamenilor aflaţi în dependenţa lor. În secolele XIV-XV, vechile obiceiuri juridice ale autonomiilor româneşti, săseşti şi secuieşti sunt înlocuite tot mai mult cu legiuirile feudale ale statului. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea, ţăranii români se plâng mereu că nu se ţine seama de obiceiurile lor juridice, cuprinse în obiceiul pământului (jus valachicum, lex Olachorum), de scaunele lor de judecată, formate din cnezi, …

Read More »

Politica internă a Transilvaniei în timpul domniilor lui Gheorghe Rakoczi I şi Gheorghe Rakoczi II

Luptele politice desfăşurate după moartea lui Gabriel Bethlen reprezintă străduinţele marii nobilimi de a-şi subordona puterea centrală şi celelalte instituţii politice. Diferiţii pretendenţi care luptă pentru putere – Ecaterina de Brandenburg, Ştefan Bethlen, Ştefan Csaki – nu sunt decât exponenţii diferitelor grupări nobiliare, care folosesc şi problema confesională – lupta dintre catolicism şi Reformă – în acelaşi scop. Pe de altă parte, cele două mari puteri cu tendinţe expansioniste, Imperiul Otoman şi cel habsburgic, erau şi ele interesate în continuarea luptelor feudale din Transilvania, în acest fel uşurându-se realizarea propriilor interese. În sfârşit, nici unul dintre candidaţi nu avea calităţile …

Read More »

Industria manufacturieră în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Dezvoltarea industriei manufacturiere din Transilvania în secolul al XVIII-lea a avut de întâmpinat numeroase piedici. Pe plan intern, procesul istoric de naştere a manufacturilor a fost frânat de raporturile feudale din agricultură, precum şi de existenţa unor puternice organizaţii de bresle meşteşugăreşti la oraşe. Stăpânirea austriacă a întreprins unele încercări de reglementare a raporturilor din agricultură şi a activităţii breslelor, însă rezultatele n-au corespuns aşteptărilor. Temeliile statului feudal au rămas de fapt neschimbate, deoarece Curtea imperială şi păturile privilegiate din Transilvania aveau interese comune. Nobilimea şi orăşenimea bogată vedeau în stăpânirea austriacă forţa în stare să le apere de nemulţumirile …

Read More »

Organizarea oraşelor din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Unităţile administrative şi judiciare amintite: scaunele, districtele, comitatele, precum şi episcopiile, îşi aveau reşedinţele în târguri şi oraşe. Organizarea administrativă şi judecătorească a oraşelor este în legătură cu dezvoltarea economică şi socială, atât a lor, cât şi a unităţilor teritorial-politice mai mari din care făceau parte. Aspectul administrativ-judecătoresc era rezultatul prefacerilor petrecute în viaţa economică şi socială a oraşelor. În organizarea şi conducerea oraşelor se înregistrează anumite schimbări, determinate de evoluţia raporturilor dintre oraş şi sat, de transformările din baza social-economică a oraşului, de intensificarea luptei de clasă dintre orăşeni şi feudali şi de contradicţiile dintre păturile populaţiei orăşeneşti, precum …

Read More »

Economia Transilvaniei în perioada 1849-1867

Mijloacele de transport În vederea exploatării bogăţiilor naturale ale Transilvaniei de către burghezia din Austria s-au construit primele căi ferate din Transilvania (construirea liniei Oraviţa-Baziaş era numai începută înainte de revoluţia din 1848, dar nu fusese terminată). Până la sfârşitul acestei perioade s-a ajuns ca liniile ferate să lege centrele industriale din monarhie cu bazinele carbonifere şi siderurgice ale Transilvaniei, atingând – inclusiv cele în construcţie – circa 500 km. Interesele economice ale Transilvaniei cereau construirea liniei Oradea-Cluj-Braşov, care urma să fie prelungită până la graniţa României. Toate insistenţele unor oameni înaintaţi, ca George Bariţiu, au rămas însă zadarnice. Burghezia …

Read More »