Tag Archives: Transilvania

Agricultura şi relaţiile agrare în Transilvania în secolul al XIII-lea

Ramura de bază a economiei agrare în Transilvania o constituia cultura cerealelor. Semănăturile erau împrăştiate în loturi peste tot hotarul, deoarece atât alodiul cât şi sesia iobăgească erau constituite dintr-un număr de mici parcele. În regiunile unde mai dăinuia obştea sătească, parcelele erau repartizate anual prin tragere la sorţi. Treptat se va trece însă peste tot la proprietatea particulară, aşa că la sfârşitul secolului al XVIII-lea sistemul obştii va fi limitat mai mult la comunitatea pădurilor şi a păşunilor. În părţile muntoase, mai ales prin munţii Zarandului şi prin satele din pădurile văii Mureşului, s-a menţinut şi în epoca aceasta …

Read More »

Mişcarea ţărănească din aprilie şi mai 1848 din Transilvania

Încă de la sfârşitul lunii martie, ţăranii români şi maghiari au cerut pretutindeni: desfiinţarea imediată a robotelor şi a oricăror alte prestaţii feudale, redobândirea păşunilor şi a pădurilor răpite de stăpânii de moşii. În Banat şi Crişana, care cuprindeau comitatele de vest ale Transilvaniei, s-au aplicat în a doua jumătate a lunii aprilie legile votate de dieta maghiară din Pojon şi sancţionate la 30 martie / 11 aprilie, care prevedeau desfiinţarea servituţilor feudale şi trecerea sesiilor urbariale în proprietatea deplină a foştilor iobagi, despăgubirea bănească a proprietarilor rămânând în sarcina statului. Deveniţi proprietari liberi, foştii iobagi români şi maghiari din …

Read More »

Teatrul şi muzica în Transilvania în secolul al XVII-lea

Ca o tradiţie din perioada de înflorire a umanismului, a continuat sa ne cultivata în şcoli arta dramatica. Astfel, la liceul din Braşov s-au jucat în anii 1665-1688 peste 30 de piese. Subiectele lor erau împrumutate din istoria romanilor, grecilor, germanilor, din istoria Transilvaniei, din poezia populară, mitologie şi din Biblie, încă din secolul al XVI-lea, muzica era prezentă în aceste piese, sub forma odelor corale, cântate de elevi, pe versuri de Horaţiu, Virgiliu etc. Limba lor până la mijlocul veacului e latina, iar de atunci înainte au început să apară şi drame în limba maternă. Într-o pastorală jucată la …

Read More »

Dezvoltarea economică şi socială a Transilvaniei în prima jumătate a secolului al XVI-lea

Agricultura şi creşterea vitelor În secolul al XVI-lea se înregistrează în Transilvania unele progrese în domeniul agriculturii, o îmbunătăţire a uneltelor agricole, confecţionate de meşteşugarii locali sau importate din Polonia, Germania etc. Dintre cele două forme de asolament: bienal şi trienal, ce se practicau, cel dintâi era mai răspândit în regiunile cu relief înalt, iar cel de-al doilea îndeosebi în regiunile de şes. Creşte suprafaţa de teren cultivată, mai ales în regiunile de câmpie; în cele înalte, însă, suprafaţa însămânţată rămâne încă relativ redusă. În raport cu sporirea suprafeţelor cultivate cu cereale, creşte şi volumul producţiei agricole. Pe la începutul …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei după Răscoala lui Horea

Dezvoltarea simţitoare a forţelor de producţie în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Transilvania face să apară semne tot mai vădite ale crizei feudalismului. Modul de producţie feudal, bazat pe exploatarea muncii iobagilor în continuă intensificare, a intrat în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea într-o criză ce nu mai putea fi soluţionată pe calea reformelor. Germenii capitalismului care apar în diferitele sectoare ale vieţii economice lărgesc mereu breşele create încă din perioada precedentă în edificiul societăţii feudale. Ascuţirea la maximum a contradicţiilor dintre clase, culminând cu marea răscoală de sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan, adânceşte …

Read More »

Literatura filozofico-ştiinţifică în Transilvania în secolul al XVII-lea

Varianta transilvană a cartezianismului a fost departe de a reprezenta întregul conţinut de idei al acestui curent, totuşi, prin influenţa sa asupra educaţiei păturilor instruite, a contribuit la dezvoltarea interesului pentru ştiinţele naturii. Rolul cel mai însemnat în răspândirea noilor curente de idei l-a jucat Ioan Apaczai Csere (1625-1659). Acest fiu de ţăran din regiunea Braşovului, după studiile urmate la colegiul din Alba Iulia, a petrecut cinci ani la universităţile din Olanda (1648-1653), mai ales la Utrecht. Încă în Olanda fiind, el a alcătuit Enciclopedia maghiară (Magyar Encyclopaedia), Utrecht (1653) destinată ca manual pentru şcolile din Transilvania. Marea noutate a …

Read More »

Organizarea politico-administrativă a Transilvaniei în secolul al XVIII-lea

În tot timpul stăpânirii austriece, dieta – compusă din reprezentanţii celor trei stări privilegiate şi ai confesiunilor recunoscute – şi-a menţinut atribuţiile prevăzute în diploma leopoldină din 1691. La lucrările dietei participau: membrii guvernului, judecătorii Tablei regeşti, comiţii supremi ai comitatelor, juzii supremi ai scaunelor secuieşti şi dregătorii scaunelor săseşti, regaliştii, adică cei invitaţi la dezbateri prin scrisori regale şi deputaţii aleşi ai comitatelor, scaunelor, oraşelor libere regeşti şi ai târgurilor privilegiate. Convocarea dietei o făcea guvernul, iar neparticiparea la dezbateri era sancţionată cu o amendă de 200 de florini. În dietă se dezbăteau propuneri ale împăratului, sporirea sau micşorarea …

Read More »

Agravarea contradicţiilor şi a anarhiei feudale în Transilvania la începutul secolului al XVI-lea

La sfârşitul secolului al XV-lea şi la începutul celui următor, contradicţiile şi anarhia feudală – frânate în timpul domniei regelui Matei Corvin – au izbucnit cu şi mai mare putere. Marea nobilime, baronii şi clerul catolic înalt se constituie într-o grupare politică, „partidul baronilor”. Bazaţi pe puterea lor economică şi politică, baronii şi clerul înalt smulg puterii centrale noi privilegii, noi scutiri de obligaţii faţă de stat. Ceea ce caracterizează această pătură a marii nobilimi erau necontenitele încercări – folosind toate mijloacele – pentru a ştirbi cât mai mult prerogativele puterii regale. Reuşind să anuleze unele măsuri ale regelui Matei, …

Read More »

Dezvoltarea feudalismului în Transilvania din secolul al XI-lea până la mijlocul secolului al XIII-lea

Cucerirea Transilvaniei de către statul feudal maghiar După înfrângerea căpeteniilor locale Ahtum şi Gyla, în primi ani ai secolului al XI-lea, din cauza crizei interne prin care trecea regatul maghiar, a luptelor cu feudalii germani, a dominaţiei pecenege şi a împotrivirii populaţiei băştinaşe, Transilvania propriu-zisă nu a putut fi ocupată şi organizată de statul feudal maghiar. Până către sfârşitul secolului al XI-lea, stăpânirea acestuia aici nu e atestată de nici un izvor narativ sau documentar contemporan; în schimb, descoperirile arheologice au scos la lumină numeroase urme ale culturii băştinaşe. Cele câteva obiecte de factură maghiară descoperite la Moldoveneşti, Alba Iulia …

Read More »

Regimul habsburgic în Transilvania şi regimul fanariot în Moldova şi Ţara Românească până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea

Instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania Ocuparea Transilvaniei de austrieci În mijlocul rivalităţilor dintre marile puteri din centrul, răsăritul şi sudul Europei, cele mai mari câştiguri le obţine Austria. Aceasta ocupă Ungaria, îndreptându-şi privirile spre Transilvania. Ceea ce nu va reuşi să obţină prin tratative diplomaţia condusă de iezuitul Antidie Dunod, se va realiza prin puterea armelor. Armata austriacă pătrunde în Transilvania în 1686, impunând slăbănogului Mihail Apafi tratatul de la Blaj (1687), potrivit căruia armatele austriece erau primite în ţară „pentru iernat”. Prin metode militare forte, generalul imperial Caraffa smulge declaraţia din 1688 prin care Transilvania renunţa „de bună voie” …

Read More »