Tag Archives: Transilvania

Agricultura în Transilvania (1822-1847)

Dezvoltarea producţiei de mărfuri în agricultură era împiedicată de dreptul de proprietate feudală, de raritatea forţei de muncă liberă, de depărtarea pieţelor externe, de lipsa căilor de comunicaţie bune şi uşoare şi, mai ales, de slaba dezvoltare a pieţei interne. Condiţia realizării unei producţii de mărfuri cu caracter capitalist, pe marea proprietate feudală, ar fi fost ca aristocraţia să-şi procure vite şi inventar propriu, iar muncile să le efectueze cu lucrători salariaţi, organizând întreaga moşie după modelul întreprinderilor industriale şi comerciale. Stăpânii de moşie însă, înglodându-se tot mai mult în datorii, au devenit în majoritatea lor, mai ales după conjunctura …

Read More »

Instaurarea regimului austriac în Transilvania

Noua perioadă din istoria Transilvaniei se caracterizează printr-o stare de criză, care afectează atât economia ţării cu consecinţe grave pentru masele populare, cât şi viaţa politică. Este perioada când marea nobilime a reuşit să acapareze cu totul guvernarea, reducând autoritatea princiară la simplul rol de executantă a voinţei sale. Situaţia era cu atât mai gravă, cu cât în această vreme îşi măsurau puterile, cu scopuri cotropitoare, cele două state dornice de cuceriri: Imperiul Otoman şi cel habsburgic. Lipsită de autoritate, redusă la rolul de spectatoare, puterea centrală s-a dovedit incapabilă de a asigura principatului Transilvaniei un rol activ într-un moment …

Read More »

Politica externă a Transilvaniei în vremea domniei lui Apafi

Criza internă străbătută de principatul Transilvaniei se reflectă şi în politica externă din această perioadă. Înfrângerea oastei lui Ioan Kemeny la Seleuşul Mare de către Mohamet Kuciuc, beiul Ineului, la 22 ianuarie 1662, l-a asigurat lui Mihail Apafi tronul, dar totodată a imprimat politicii externe a ţării supunerea totală faţă de Poarta otomană. Ca fideli supuşi ai Porţii şi cu asentimentul acesteia, guvernanţii Transilvaniei, în frunte cu Mihail Teleki, întreţin legături cu Franţa, în cadrul unor proiecte de coaliţie antihabsburgică. Conducătorii politici ai Transilvaniei sprijină răzvrătirea nobilimii din Ungaria şi organizează chiar o intervenţie armată în 1672, încheiată însă cu …

Read More »

Lupta maselor populare din Transilvania împotriva asupririi feudale şi a stăpânirii austriece în secolul al XVIII-lea

În epoca aceasta a crescut avântul revoluţionar al maselor, deoarece contradicţiile dintre clasele antagonice s-au adâncit mereu. Lupta iobăgimii s-a desfăşurat în forme foarte variate: de la petiţiile înaintate autorităţilor până la ridicarea armată. Una dintre cele mai frecvente forme de luptă a fost fuga, ţărănimea apăsată căutându-şi noi locuri de aşezare atunci când sarcinile ajungeau de nesuportat. Obişnuit se aşezau pe moşia altui feudal, care le promitea condiţii mai uşoare, dar în scurtă vreme erau supuşi la sarcini tot atât de grele ca şi în locurile de unde plecaseră. Uneori iobăgimea apăsată bejenea în afara fruntariilor, mai ales către …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Dezvoltarea economică a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea a fost împiedicată în mare măsură de luptele feudale, de rivalităţile şi războaiele turco-austriece. Desele incursiuni habsburgice şi, mai ales, cele turceşti au făcut mari pustiiri, distrugând o parte a gospodăriilor şi reducând forţa de muncă, atât prin ducerea în robie a unui număr însemnat dintre locuitorii ţării, cât şi prin nimicirea unora dintre aceştia în diferite bătălii. Urmările nefaste ale acestora asupra dezvoltării principatului în general, şi în primul rând asupra vieţii economice, se pot vedea mai bine în ultimul deceniu al secolului al XVI-lea. Agricultura şi …

Read More »

Dezvoltarea Transilvaniei de la Memorandum până la primul război mondial (1894-1914)

Dezvoltarea economică a Transilvaniei la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea Cu excepţia crizei economice din preajma anului 1900, ale cărei efecte au fost resimţite în Transilvania în mod acut (scăderea producţiei, şomaj etc.), perioada de la sfârşitul secolului trecut şi începutul secolului al XX-lea se caracterizează pe plan economic printr-o dezvoltare generală, mai pronunţată în ceea ce priveşte marea industrie şi în unele ramuri ale industriei uşoare. Astfel, s-a ajuns ca în 1910 să se extragă peste 2,5 milioane tone cărbune; la Hunedoara se produceau, în 1900, aproximativ 70.000 tone oţel; în industria uşoară funcţionau, în …

Read More »

Agravarea exploatării ţărănimii din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Urmările dezvoltării economiei băneşti şi a producţiei de mărfuri s-au resimţit nu numai asupra orăşenilor şi feudalilor, ci şi asupra ţărănimii. Datorită dezvoltării pieţii, ţărănimea are posibilitatea să-şi desfacă o parte din produse; pe de altă parte, ea este silită la acest lucru pentru a-şi putea plăti dările tot mai mari faţă de feudali, biserică şi stat. Crearea posibilităţilor de a câştiga bani a sporit şi mai mult lăcomia feudalului, a statului şi a bisericii. Drept urmare, toţi aceştia se întrec în străduinţele lor de a spori sarcinile iobăgeşti şi îndeosebi renta în bani. O emulaţie – cu atât mai …

Read More »

Revoluţia burghezo-democratică de la 1848 din Transilvania

Revoluţia de la 1848-1849 a pus la ordinea zilei problemele fundamentale, sociale şi naţionale ale Transilvaniei: desfiinţarea iobăgiei, asigurarea liberei dezvoltări a relaţiilor capitaliste, eliberarea naţională a românilor. Ea a fost o revoluţie antifeudală, antiabsolutistă, având un caracter burghezo-democratic, care rezultă atât din programul revoluţiei cât şi din forţele sociale participante. Frământări revoluţionare în martie-aprilie 1848 Ecourile izbucnirii revoluţiei la Paris (22 februarie), Viena (13 martie) şi Pesta (15 martie) au contribuit în Transilvania la declanşarea unor manifestaţii orăşeneşti, la Arad, Timişoara, Oradea, Cluj, Târgu Mureş, Alba Iulia etc. La 18 martie sunt adoptate legile revoluţiei maghiare, care introduc o …

Read More »

Mişcarea de emancipare din Transilvania în secolul XVIII

Trecerea Transilvaniei sub dominaţia Imperiului habsburgic a avut drept consecinţe negative desfiinţarea autonomiei principatului pe planul relaţiilor externe şi limitarea autonomiei lui interne. Totodată însă, dominaţia habsburgică a avut şi consecinţe pozitive: odată cu domnia Mariei Tereza (1740-1780), şi mai cu seamă o dată cu cea a lui Iosif al II-lea (1780-1790), începe un proces de modernizare economică şi instituţională animată de spiritul ideologiei iluministe. Reformismul acesta are loc în paralel cu procesul de trezire naţională a românilor ardeleni. Unirea cu Biserica Romei Primul act politic al Habsburgilor în Transilvania a fost atragerea preoţilor români la unirea cu Biserica Romei, …

Read More »

Situaţia economică, socială şi politică din Transilvania în ajunul Revoluţiei de la 1848

Situaţia economică În deceniile premergătoare anului 1848, în condiţiile adâncirii descompunem feudalismului, elementele capitaliste din economia Transilvaniei au cunoscut o creştere tot mai însemnată. Marii comercianţi – între aceştia şi negustori români, concentraţi mai ales la Braşov şi la Sibiu -, acumulând capital, încep să înfiinţeze manufacturi de bumbac, spălătorii de lână, postăvarii, tăbăcării, mori de hârtie. Manufacturile de textile din Cisnădie, Sibiu şi Braşov ajung la un înalt grad de dezvoltare. Se înfiinţează şi „fabrici” de zahăr, de spirt, turnătorii de lumânări, cărămidarii. Unii maiştri, neţinând seamă de regulamentul breslelor de a nu lucra decât cel mult cu trei …

Read More »