Tag Archives: Transilvania

Agravarea sarcinilor feudale şi a contradicţiilor dintre clasele şi păturile sociale din Transilvania la mijlocul secolului al XV-lea

Urmarea dezvoltării producţiei de mărfuri, a relaţiilor băneşti şi a creşterii puterii feudalilor în Transilvania s-a resimţit, pe de o parte, în înrăutăţirea situaţiei ţărănimii şi în ascuţirea contradicţiilor antagonice dintre aceasta şi clasa dominantă, mai ales în primele decenii ale veacului al XV-lea, iar pe de altă parte, în accentuarea contradicţiilor dintre diferitele pături nobiliare, dintre nobilime şi biserică şi dintre nobilime şi orăşenime. În veacul al XV-lea, creşterea rentei feudale se manifestă îndeosebi prin sporirea obligaţiilor în bani faţă de stăpânul feudal, faţă de biserică şi de stat. Acum când ţăranul poate avea bani, datorită unor legături mai …

Read More »

Numărul satelor şi locuitorilor din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Ca urmare a dezvoltării economice, populaţia creşte în aceasta vreme. Numeroase sate noi apar în regiunile cu relief muntos: Munţii Apuseni, Zarand, Maramureş, în părţile muntoase ale unor comitate, în Hunedoara, Caraş, Bihor, Sălaj, Secuime. Cea mai frecventă modalitate de a întemeia noi aşezări, prin mutarea unor locuitori în regiuni cu populaţie mai rară, sau prin defrişarea pădurilor, a fost aceea de a acorda cnezilor români, greavilor saşi şi obştilor secuieşti încuviinţarea de a întemeia sate după dreptul cnezial (jus keneziatus), grevial (jus grebionatus) şi secuiesc. În întreg veacul al XIV-lea, numeroase documente atestă fenomenul întemeierii de sate de către …

Read More »

Transilvania în a doua jumătate a secolului al XV-lea

Moartea lui Iancu de Hunedoara, la câteva zile după victoria de la Belgrad, a prilejuit o puternică revenire a tendinţelor anarhice ale marilor feudali; pe de altă parte, pericolul turcesc – deşi stăvilit la Belgrad – rămânea încă de temut. La aceasta se vor adăuga curând încercările Imperiului romano-german şi ale Poloniei de a se amesteca în viaţa internă a Ungariei, îndeosebi după moartea regelui Ladislau al V-lea Postumul, în noiembrie 1457. Pe plan intern, marea nobilime se ridică din nou, în scopul de a-şi asigura dominaţia ei exclusivă, combătând partida condusă de urmaşii lui Iancu de Hunedoara, care reprezenta …

Read More »

Începuturile luptei revoluţionare din 1848 în Transilvania

Frământările din rândurile burgheziei, muncitorimii şi ţărănimii au izbucnit în martie 1848 ca adevărate manifestaţii revoluţionare. În oraşele mai mari, Arad, Timişoara, Oradea, Cluj, Târgu Mureş, Braşov etc., au avut loc manifestaţii de stradă. În fruntea manifestaţiilor revoluţionare erau intelectuali înaintaţi, urmaţi de studenţi, meseriaşi, calfe şi muncitori. Ţărănimea a intensificat protestele sale împotriva apăsării feudale. Presa dădea mereu ştiri despre succesele mişcării revoluţionare, care cuprindea o parte tot mai mare a Europei, salutând cu entuziasm ideile revoluţiei. Publicaţiile româneşti – „Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, din Braşov, redactate de George Bariţiu, şi „Organul luminării”, …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În aprecierea situaţiei economice a Transilvaniei în secolul al XVII-lea este neapărat necesar să se ţină seama de împrejurările generale ale istoriei acestei ţări. O primă constatare ce se desprinde din datele oferite de izvoarele contemporane este aceea că economia Transilvaniei a cunoscut un ritm relativ lent de dezvoltare, datorită agravării obligaţiilor feudale ale ţărănimii, care duce la pauperizarea masei producătorilor direcţi. Între factorii care au influenţat viaţa economică a Transilvaniei trebuie luate în considerare, pe de o parte, luptele dintre facţiunile nobiliare, iar pe de altă parte războaiele purtate pe teritoriul Transilvaniei între Imperiul Otoman şi cel habsburgic. În …

Read More »

Literatura populară în Transilvania în secolul al XVII-lea

În condiţiile vieţii culturale a veacului al XVII-lea, tradiţiile sănătoase ale poeziei n-au fost valorificate de creaţia poetică savantă a umanismului în decădere, ci de cântecele populare transmise oral şi de literatura în manuscris, oarecum clandestină. În poezia populară se reflectă limpede antagonismele sociale, lupta maselor ţărăneşti împotriva exploatării tot mai apăsătoare. Aşa sunt în acest veac „cântecele cerşetorilor” şi continuă a fi baladele populare. Aceste producţii s-au răspândit în toată Transilvania, dar mai ales în regiunile unde iobăgimea gemea mai cumplit sub apăsarea feudală. În balade, conflictul dramatic e generat de nedreapta orânduire feudală şi de luptele cu turcii …

Read More »

Caracterul regimului austriac în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Anul 1711, cu care se deschidea regimul fanariot în Moldova, prin coincidenţă, e şi anul păcii de la Satu Mare, prin care se aşeza definitiv regimul austriac în Transilvania. Pornind la organizarea şi consolidarea puterii sale, imperiul reia şi mai hotărât firul acţiunii dinainte, de supunere politică a ţării şi de legare a ei cât mai strâns de puterea centrală, de luare în stăpânire a poziţiilor de bază ale puterii politice: organele de guvernământ, armata, finanţele. În acţiunea sa, imperiul nu desfiinţează sistemul constituţional al Transilvaniei, îi menţine instituţiile proprii şi autonomiile locale. Nu anulează diploma leopoldină, nu-şi ren:agă angajamentele …

Read More »

Şcolile din Transilvania în secolul al XVII-lea

Învăţământul în şcoli s-a bazat şi în acest secol pe principiile stabilite încă din secolul precedent de Reformă şi de umanism şi servea în primul rând interesele clasei dominante. Totuşi, nu lipsesc din istoria învăţământului în această vreme tendinţe progresiste, demne de relevat. O însemnătate deosebită pentru orientarea învăţământului a avut puritanismul. Punctele principale ale programului puritanilor transilvani au fost lărgirea învăţământului şi în general modernizarea instrucţiunii. Conducătorul lor, Ioan Tolnai Dali (1606-1660), după reîntoarcerea din Anglia (1638) s-a ocupat cu destulă îndrăzneală de reforma învăţământului înlăturând manualele din trecut, propunând împărţirea şcolilor în clase şi cerând răspândirea scrisului şi …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Transilvania

Menţiuni documentare, ruine sau monumente supravieţuind transformate în decursul vremurilor, ne dezvăluie şi în Transilvania, în regiuni mai bine cunoscute şi sub raportul cristalizării relaţiilor feudale, aceleaşi începuturi de închegare a unei arte feudale. Cronica notarului anonim păstrează amintirea a nu mai puţin de şapte cetăţi de la începutul veacului al X-lea, dintre care trei, în frunte cu Biharea, în voievodatul lui Menumorut, una aparţinând lui Gelu, pe Someş, şi trei în voievodatul lui Glad. La acestea trebuie adăugată cetatea Morisena-Cenad a lui Ahtum, cu construcţiile ei laice şi religioase. După informaţiile care se dau asupra lor, se pare că …

Read More »

Mişcarea revoluţionară din 1848 în Transilvania

Revoluţia din 1848 înseamnă o piatră de hotar în istoria poporului român şi a minorităţilor naţionale din Transilvania, după cum ea marchează un punct crucial şi în istoria celorlalte două ţări române, Moldova şi Ţara Românească. Obiectivul revoluţiei era în Transilvania eliberarea socială şi naţională. Ţărănimea, aflată de mult într-o necontenită frământare – iar în Munţii Apuseni într-o adevărată stare de revoltă -, fiind ameninţată în toamna anului 1847 cu o nouă jefuire a pământurilor sale prin legea urbarială făcută de dieta feudală, clocotea de ură contra nobilimii, considerându-se totodată îndreptăţită – cum ceruse pe vremuri Horea – să-şi însuşească …

Read More »