Tag Archives: Teologi

Gheorghe Cunescu

Gheorghe Cunescu (3 august 1914, Susleni, judeţul Orhei, Basarabia – 31 decembrie 1995, Bucureşti) – publicist, istoric literar şi istoriograf muzical. Studiază teologia la Chişinău (Seminarul Teologic, 1928-1936, apoi Facultatea de Teologie, 1936-1940). Este hirotonit preot în Şoldăneşti-Orhei, unde slujeşte între 1942 şi 1944. După ocuparea Basarabiei de sovietici, în 1944, se refugiază în dreapta Prutului, unde slujeşte ca preot la Panaghia, în judeţul Dolj (1945-1947), Ideciu de Jos (1948-1952) şi Luieriu, în judeţul Mureş (1953-1971), şi la Bucureşti (1972-1975). Colaborează la „Biserica Ortodoxă Română”, „Ortodoxia”, „Revista de istorie şi teorie literară” etc. Axa preocupărilor literare ale lui Cunescu o …

Read More »

Nichifor Crainic

Nichifor Crainic (24 decembrie 1889, Bulbucata, judeţul Giurgiu – 21 august 1972, Bucureşti) – poet, eseist, memorialist, traducător, filozof şi profesor de teologie. Nedelea Dobre, plugar sărac şi, în răgazul muncilor agricole, cărăuş în Bucureşti, îşi trimite fiul, în 1904, la Seminarul Central din Capitală. Ambiţios, având şi exemplul preotului şi învăţăto­rului din satul natal, Ion N. Dobre obţine rezultate bune, dar la absolvire, în 1912, necăsătorindu-se la vreme, nu poate intra în cinul preoţesc. Diverse slujbe – pedagog, cântăreţ bisericesc, impiegat la Casa Corpului Didactic – îi îngăduie să urmeze Facultatea de Teologie, licenţa luându-şi-o în iunie 1916. Elev …

Read More »

Veniamin Costache

Veniamin Costache (20 decembrie 1768, Roşieşti, judeţul Vaslui – 18 decembrie 1846, Mănăstirea Slatina, judeţul Suceava) – cărturar, traducă­tor, literat, teolog şi compozitor. Fiu al Mariei (născută Cantacuzino) şi al marelui boier Grigore Costache, Costache îşi începe învăţătura la Academia Domnească din Iaşi, dar atracţia pentru viaţa monahală îl determină să se călugărească într-o mănăstire din Huşi, devenind discipolul episcopului Iacov Stamati. Urcă repede treptele ierarhiei clericale: în 1789 este egumen al mănăstirii Sf. Spiridon din Iaşi, între 1792 şi 1803, episcop de Huşi, apoi de Roman, iar în 1803 e uns mitropolit al Moldovei. Începe imediat o acţiune intensă …

Read More »

Simion Bărnuţiu

Simion Bărnuţiu (21 iulie 1809, comuna Bocşa, fostul comitat al Crasnei, azi judeţul Sălaj – 28 mai 1864, Fântâna Gorgona, comuna Sânmihaiu Almaşului, judeţul Sălaj) – filolog, estetician, jurist, teolog, istoric, filosof, pedagog, fruntaş al Revoluţiei din 1848, tribun al poporului român, om politic, luptător pentru drepturile românilor şi emanciparea naţiunii române. Este fiul Anei şi al lui Ioan Bărnuţiu, cantor şi învăţător. Asemenea celorlalţi şapte fraţi şi surori, a învăţat mai întâi la şcoala din satul natal, ultimii doi ani (1818-1820) făcându-i la Şimleu. A urmat apoi cursurile Liceului Piarist din Cărei, iar la Blaj, între 1826 şi 1829, …

Read More »

Antim Ivireanul

Antim Ivireanul (circa 1660 – 3 septembrie 1716) – mitropolit al Ţării Româneşti, cărturar medievalist, tipograf, caligraf, gravor, xilograf, pictor, desenator, miniaturist, teolog, episcop şi orator religios. Originar din Iviria (veche denumire a Georgiei), a avut o tinereţe zbuciumată. Luat rob de turci, este dus la Constantinopol, unde avea să-şi dezvăluie înzestrarea pentru xilogravură, pictură şi broderie. Învaţă acum limbile turcă, greacă (veche şi modernă), arabă. Venit la Bucureşti (în intervalul dintre 1688 şi 1690) ca tipograf, în urma unei solicitări a domnitorului Constantin Brâncoveanu, Antim Ivireanul ajunge nu peste multă vreme în fruntea tipografiei domneşti. Călugărindu-se, îşi schimbă numele …

Read More »