Tag Archives: Ţara Românească

Organizarea judecătorească în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În veacul al XVII-lea se constată şi în privinţa organizării justiţiei o întărire a organelor centrale, al căror rol este în continuă creştere. Ca şi în trecut, domnul, în cursul deplasărilor sale, primeşte jalbe de la locuitori. El judecă în divan pricinile mai importante şi, în acelaşi timp, divanul se pronunţă în ultimă instanţă când părţile nu sunt mulţumite cu judecata reprezentanţilor locali ai domniei. Boierii din sfatul restrâns au drept de judecată în toată ţara, iar numărul judecătorilor domneşti din judeţe şi ţinuturi este în creştere: pârcălabi, vătafi şi căpitani de ţinuturi şi judeţe, armăşei, bănişori, vătafi de plai, …

Read More »

Dezvoltarea economică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Documentele emise de cancelariile statelor feudale Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XV încep să dea o imagine mai clară asupra dezvoltării economice, organizării social-politice şi instituţiilor feudale din această vreme. Din aceste mărturii documentare, ca şi din altele mai târzii, rezultă că, în secolele XIV-XV, trăsătura caracteristică a vieţii economice era economia naturală, căreia îi corespundea în domeniul social-politic fărâmiţarea feudală. Agricultura şi creşterea vitelor Deşi în documente nu găsim date suficiente care să ne permită o analiză detaliată a vieţii economice a celor două ţări române – aşa cum a fost posibil în cazul Transilvaniei – totuşi din …

Read More »

Circulaţia monetară în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

În lipsa unui sistem monetar naţional, interzis de stăpânirea otomana, ţările române au fost expuse tuturor inconvenientelor şi daunelor rezultând din haosul monetar al Imperiului Otoman. La începutul secolului al XIX-lea circulau în principate peste 20 de specii monetare, în care nici boierii nu se puteau descurca. Confuzia şi nesiguranţa pe care o întreţinea această varietate de monede au fost agravate prin politica monetară a Porţii, care altera titlul monedelor, bătea chiar monede străine false şi le impunea la un curs arbitrar. Aceste practici au zdruncinat creditul, au creat nenumărate conflicte între creditori şi debitori şi au provocat mari perturbaţii …

Read More »

Dezvoltarea economică a Ţării Româneşti şi măsurile politice, administrative şi militare iniţiate de Mircea cel Bătrân în a doua parte a domniei (1400-1418)

Integrarea luptei Ţării Româneşti în cadrul acţiunii duse de celelalte forţe din întreg sud-estul Europei împotriva cotropirii otomane capătă, în anii care au urmat bătăliei Nicopole, un conţinut nou, evidenţiind una dintre caracteristicile cele mai de seamă ale primei faze din istoria războiului turco-român. Necesitatea unei uniri balcanice împotriva cotropitorilor turci se vădise limpede încă de la jumătatea veacului al XIV-lea. Ea a crescut în deceniile următoare, în ciuda condiţiilor grele pe care le crease accentuarea fărâmiţării feudale la sudul Dunării. Rolul Ţării Româneşti a crescut, de asemenea, treptat, în procesul bătăliei desfăşurate împotriva înaintării otomane; intervenţiile oştilor sale au …

Read More »

Beletristica în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Literatura laică citită în veacul al XVIII-lea în Moldova şi în Ţara Românească cuprindea atât scrieri în limbi străine, cât şi scrieri în româneşte. Cele dintâi în special în limba greacă, dar într-o măsură tot mai însemnată şi în alte limbi – franceză, italiană, rusă etc. – cuprindeau în primul rând clasicii antichităţii, dar şi opere beletristice mai recente, în original, în traduceri sau în prelucrări. Ele circulau fie în tipărituri venite din afară, fie în manuscrise. De obicei, operele care s-au tradus în româneşte au fost citite mai întâi – un răstimp mai scurt sau mai lung – în …

Read More »

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

În cursul perioadei feudalismului dezvoltat, cele trei ţări româneşti au cunoscut o importantă activitate culturală, care reflectă însuşi drumul străbătut de societate în dezvoltarea sa şi, mai ales, adâncirea antagonismelor de clasă. Dacă realizările de mare frumuseţe ale literaturii populare continuă să se transmită oral, în cultura clasei feudale – care păstrează însă şi forme orale – scrisul capătă o folosire tot mai largă. Literatura scrisă cuprinde, în acelaşi timp, genuri mai variate, fie că este vorba de circulaţia în manuscris şi apoi prin tipărituri a unor opere create în afara hotarelor, fie de elaborarea unor scrieri originale. Limba de …

Read More »

Războiul de apărare a independenţei Ţării Româneşti faţă de turci. Victoria de la Rovine din 1394

După 1388, turcii îşi continuă cuceririle în Peninsula Balcanică. La 15 iunie 1389, are loc o importantă luptă între forţele creştine, în special sârbeşti, conduse de cneazul Lazăr, şi cele otomane, sub conducerea personală a sultanului Murad. Lupta ce se dă la Kossovopolje se încheie cu moartea ambilor conducători, dar cu victoria turcilor. Însemnătatea acestei bătălii constă în afirmarea superiorităţii militare osmane, care folosea, împotriva cavaleriei feudale, arcaşii pedeştri al corpului de ieniceri, recent constituit de către Murad. Aceştia au hotărât, de fapt, rezultatul luptei, cu tot numărul lor relativ mic. După victorie, noul sultan, Baiazid, transformă provinciile din vestul …

Read More »

Lupta de la Valea Albă (1476). Situaţia politică a Ţării Româneşti

Cea mai însemnată victorie din istoria medievală a Moldovei, biruinţa de la Vaslui, ar fi putut avea importante consecinţe şi pe plan internaţional. Ele se găsesc indicate în scrisoarea adresată de Ştefan cel Mare conducătorilor de stat din Europa, la două săptămâni după bătălie. Remarcabilă prin conţinutul de idei, acea parte a scrisorii – care vine după înfăţişarea, străbătută de o mândrie bărbătească, a victoriei înseşi – este deosebit de grăitoare şi prin tonul ei hotărât, rezultat al unei judecăţi fără de nici o şovăire. Ştefan ştia mai întâi că, după înfrângerea trupelor sale, sultanul va trebui să vină împotriva …

Read More »

Oraşele şi târgurile din Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Organizare şi administraţie În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, oraşele şi târgurile au făcut şi administraţie progrese, cu toate distrugerile suferite în timpul războaielor austro-ruso-turce desfăşurate pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti. O anchetă din 1769 întocmită de autorităţile ruse, ca şi unele descrieri ale călătorilor străini, subliniază starea precară a unora din aceste aşezări cu caracter urban (Tecuci, Focşani, Buzău, Brăila, Giurgiu), care însă, după război, s-au refăcut într-un timp relativ scurt. Cele mai importante oraşe din cele două principate erau capitalele lor: Bucureşti şi Iaşi. Prin numărul populaţiei şi prin activitatea …

Read More »

Dezvoltarea comerţului în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Regimul comercial Relaţiile comerciale ale ţărilor române cu străinătatea şi, prin urmare, politica lor vamala, erau reglementate pe de o parte de capitulaţiile şi tratatele comerciale încheiate de Poartă cu puterile străine, iar pe de alta de dispoziţiile interne prin care Poarta îşi rezerva principalele produse agricole şi miniere ale ţării, adică de monopolul turcesc, care a determinat şi condiţiile comerţului interior. Capitulaţiile erau privilegii unilaterale, acordate de sultan unei puteri străine. Astfel, prin capitulaţiile acordate Franţei în 1569, sultanul asigura supuşilor francezi libertatea comerţului şi navigaţiei, imunitatea judiciară şi protecţia consulară în tot cuprinsul Imperiului Otoman. Reînnoite de mai …

Read More »