Tag Archives: Ţara Românească

Mişcările ţărăneşti din Moldova şi Ţara Românească în prima jumătate a secolului al XVII-lea

Răscoalele ţărăneşti sunt deosebit de dese în această vreme şi capătă o mare amploare atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească. Pricina acestor mişcări stă în exploatarea crescândă a ţăranilor de către boieri şi de stat, în condiţiile speciale ale regimului nobiliar. În prima jumătate a secolului al XVII-lea, asistăm la o nouă ofensivă boierească pentru deposedarea de pământ şi de libertate a moşnenilor şi răzeşilor, precum şi la deposedarea de ultimele drepturi a ţăranilor dependenţi (dreptul de strămutare şi dreptul de a nu fi vânduţi fără pământul pe care-l lucrau). Exploatarea feudală şi războaiele purtate pe teritoriul României …

Read More »

Formarea statului feudal Ţara Românească

Formarea statului feudal Ţara Românească este rezultatul firesc al dezvoltării societăţii dintre Carpaţi şi Dunăre pe calea feudalismului. Cuprinsul diplomei ioaniţilor din 1247, care reflectă o situaţie existentă încă înainte de năvălirea tătarilor din anul 1241, este concludent în ce priveşte stadiul în care se găsea această societate, dezvoltarea forţelor de producţie la un nivel apreciabil, existenţa claselor antagoniste şi a unor instituţii cu caracter feudal. Analiza importantului/document dezvăluie existenţa unor formaţiuni politice, a unor cnezate şi voievodate. Încheierea procesului de unificare a acestor stătuleţe, început în a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi care a durat circa o …

Read More »

Ţara Românească în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418)

În 1383, turcii îşi reîncep ofensiva împotriva unor teritorii pe care le mai deţinea Bizanţul în Peninsula Balcanică, precum şi a unor state şi stătuleţe sârbeşti şi bulgăreşti. Turcii atacă la început Salonicul, care rezistă cu dârzenie mai mulţi ani, apoi pe unii feudali albanezi şi bulgari, pătrunzând până în ţinuturile muntoase din Pind şi Zeta, şi ocupând poziţii strategice importante. În 1386, ei cuceresc prin surprindere cetatea Niş, una din cele mai importante chei ale căilor de comunicaţie din centrul Peninsulei, ceea ce le înlesneşte posibilitatea de a-şi întări presiunea asupra unui întins teritoriu, ce mergea de la Adriatica …

Read More »

Politica internă în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Viaţa politică a Principatelor Române în această perioadă este dominată de mişcările revoluţionare împotriva regimului feudal, care pregătesc revoluţia din 1848. Paralel cu aceste frământări revoluţionare, se desfăşoară şi conflictele dintre domn şi Obşteasca Adunare, primul urmărind să-şi impună autoritatea conferită de Regulamentul organic, a doua străduindu-se să-şi menţină şi să-şi întărească poziţia în stat, subminând autoritatea domnului. Nu este, prin urmare, vorba de o luptă între două tendinţe a două clase opuse, ci de lupta între fracţiunile clasei stăpânitoare, care tind să-şi asigure beneficii pe seama maselor şi îndeosebi a ţărănimii. Această luptă înlesneşte amestecul puterilor suzerană (Turcia) şi …

Read More »

Dezvoltarea meşteşugurilor şi organizarea breslelor în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Principalele izvoare pentru studiul dezvoltării meşteşugurilor în veacul al XVII-lea rămân – ca şi pentru epoca anterioară – actele legate de stăpânirea unor proprietăţi, în care meşteşugarii figurează fie ca parte, fie ca martori. Ele sunt de data aceasta foarte numeroase, astfel că bogata informaţie pe care o cuprind, supusă unei analize metodice şi completată cu ştirile oferite atât de relatările călătorilor şi ale cronicarilor, cât şi de rezultatele săpăturilor arheologice, a îngăduit cercetărilor recent întreprinse să pună în lumină gradul de specializare atins în cursul veacului în diferitele ramuri de producţie, precum şi, în linii generale, formele de organizare …

Read More »

Regimul economic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Puternica afirmare militară a românilor sub conducerea lui Mihai Viteazul şi situaţia politică generală a Imperiului Otoman au făcut ca, la reintrarea ţărilor române sub dependenţa Porţii, sarcinile lor materiale faţă de statul suzeran să fie mult mai uşoare decât la sfârşitul veacului al XVI-lea. Haraciul, astfel cum ajunge să fie fixat în urma tratativelor duse de Radu Şerban, se ridica la 32.000 de galbeni, reprezentând adică circa 20% din valoarea pe care o atinsese în momentul său de creştere maximă, de la sfârşitul veacului al XVI-lea. Peşcheşul anual fusese de asemenea mult scăzut, după cum o arată evoluţia lui …

Read More »

Istoriografia în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Domeniul în care avem de-a face cu o producţie originală de caracter continuu rămâne însă şi în această perioadă acela al istoriografiei. Istoriografia secolului al XVI-lea, în măsura în care ni s-a păstrat, fusese o istoriografie de curte, scrisă de călugări, în limba slavonă. În veacul al XVII-lea, operele istorice sunt datorate unor autori laici, scrise în româneşte şi reprezintă punctul de vedere al boierimii. Forme de trecere de la un tip la altul de istoriografie se întâlnesc, după cum s-a văzut, încă de la sfârşitul secolului precedent, dar scrierile care le înfăţişau nu ni s-au păstrat decât în transpuneri …

Read More »

Perioada de reacţiune de după 1848. Continuarea luptei pentru înlăturarea puterii politice şi economice feudale din Moldova şi Ţara Românească

Revoluţiile din anii 1848 şi 1849 au ameninţat cu desfiinţarea orânduirea feudală din ţările Europei centrale şi răsăritene. În faţa primejdiei, guvernele feudalo-absolutiste s-au aliat între ele; se gândeau însă fiecare la propriile lor interese atunci când interveneau, unele pentru altele, să stârpească focarele revoluţionare din vecinătatea graniţelor lor. Pe plan intern, acţiunea de reprimare a fost înlesnită de faptul că burghezia şi nobilimea liberală, participante la revoluţie, trădând masele, ulterior au trecut treptat de partea contrarevoluţiei. De frica proletariatului, care se afirma în Occident ca forţă politică independentă, burghezia a devenit reacţionară. În Franţa, mersul ascendent al revoluţiei fusese …

Read More »

Comerţul extern în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Comerţul extern se desfăşoară în condiţiile înăspririi monopolului exercitat de Poarta otomană. Aceasta înseamnă nu numai că cea mai mare parte a exportului Moldovei şi Ţării Româneşti se îndreaptă, aşa cum se petrece îndeobşte dintr-a doua jumătate a secolului al XVI-lea înainte, către regiunile din sudul Dunării, dar şi că, din punctul de vedere al cantităţii, produsele livrate fie sub formă de furnituri, fie de achiziţii ale negustorilor din imperiu, le întrec pe acelea întâlnite până atunci. Boscovich afirmă că singură Moldova, ale cărei sarcini erau mai uşoare, trimitea anual peste 300.000 kg de grâu, a 22 de oca chila, …

Read More »

Dezvoltarea economică a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

După sălbatica exploatare la care fuseseră supuse de către turci în jumătatea a doua a veacului al XVI-lea, Moldova şi Ţara Românească cunosc în cursul secolului următor o epocă de relativă refacere economică. Ea se manifestă în anumite progrese, deşi încă lente, ale forţelor de producţie, atât în agricultură cât şi în meşteşuguri, în dezvoltarea pe care o cunoaşte, în aceste condiţii, piaţa internă, în posibilităţile de export pe care le au cele două ţări. Beneficiul progresului economic obţinut prin munca producătorilor direcţi este însă expropriat în cea mai mare parte de exploatatorii interni, clasa feudală românească, şi de cei …

Read More »