Tag Archives: Ţara Românească

Tiparul în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Dacă Ţara Românească cunoscuse încă de la începutul veacului precedent meşteşugul tipografic, pentru Moldova introducerea lui în vremea lui Vasile Lupu reprezenta un lucru nou. Activitatea de tipărire a cărţilor va căpăta un caracter stabil, ea întinzându-se mai întâi pe perioade relativ lungi, pentru a dobândi în cele din urmă o existenţă permanentă, indiciu – alături de funcţionarea simultană a două sau chiar mai multe tipografii – al lărgirii nevoilor de cultură scrisă. Existenţa tipăriturilor reprezenta, pe de altă parte, un stimul către învăţătură de carte şi o uşurare în dobândirea ei. În linii generale, activitatea tipografică este mai bogată …

Read More »

Organizarea fiscală în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Transformările economice şi sociale, precum şi schimbările politice care s-au produs în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în Moldova şi Ţara Românească, au cauzat prefaceri esenţiale şi în domeniul organizării lor fiscale. În lupta pentru continuarea centralizării statului şi a satisfacerii obligaţiilor economice către turci, domnia avea nevoie de asigurarea unei baze fiscale solide. Sporirea veniturilor statului se putea asigura numai prin reorganizarea sistemului fiscal şi în primul rând, avându-se în vedere opoziţia dârză a ţărănimii, prin întărirea aparatului fiscal al statului, cu deosebire a celui de represiune. În ansamblul măsurilor de reorganizare fiscală, punctul central l-au ocupat …

Read More »

Dezvoltarea economică şi socială a Moldovei şi Ţării Româneşti în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Trăsăturile caracteristice ale dezvoltării forţelor şi relaţiilor de producţie din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a veacului al XVI-lea, în condiţiile dominaţiei otomane, au fost: împiedicarea valorificării bogăţiilor naturale, încetinirea ritmului de dezvoltare a principalelor ramuri ale economiei, frânarea dezvoltării oraşelor şi a pieţii interne, intensificarea exploatării ţărănimii printr-o fiscalitate excesivă şi prin încercarea de trecere la forma muncă a rentei ca formă predominantă, care au dus la ruinarea gospodăriei ţărăneşti, legarea de glie a ţărănimii dependente şi o ascuţită luptă de clasă. Dezvoltarea principalelor ramuri ale economiei În a doua jumătate a veacului al XVI-lea, agricultura …

Read More »

Situaţia politică a Moldovei şi Ţării Româneşti de la sfârşitul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XV-lea

Situaţia în răsăritul şi sud-estul Europei Istoria acestor părţi ale continentului european, din care ţările române fac parte organic, s-a desfăşurat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi în prima jumătate a celui următor sub semnul unor tendinţe de expansiune şi de anexiuni manifestate de feudalii şi regii Ungariei, Poloniei unită cu ducatul Lituaniei şi de sultanii Imperiului otoman. Cele dintâi îşi întinseră dominaţia până la fruntariile ţărilor române şi bucuros şi le-ar fi întins şi mai mult dacă nu se loveau de rezistenţa dârză a poporului român. Au fost nevoiţi regii Poloniei să se mulţumească cu o …

Read More »

Literatura populară în Moldova şi Ţara Românească în secolele XVII-XVIII

În ce priveşte creaţia populară din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, suntem într-o situaţie mai favorabilă decât pentru epocile anterioare, căci din această vreme încep să ni se păstreze, pe lângă exemplare de poezie epică databile prin cuprinsul lor, şi informaţiile relativ bogate pe care ni le transmit unii din cărturarii vremii. Cel dintâi dintre aceştia care s-a aplecat cu mai mult interes asupra tradiţiilor poporului este Dimitrie Cantemir. De cele mai multe ori el nu face decât să ne confirme existenţa în vremea sa a unor rituri sau jocuri însoţite de cântece, a căror origine este cu mult …

Read More »

Consolidarea regimului nobiliar în Moldova şi Ţara Românească în primele decenii ale secolului al XVII-lea

Consolidarea regimului nobiliar în Moldova şi Ţara Românească a însemnat o intensificare a exploatării ţărănimii, ceea ce a avut drept consecinţă ascuţirea luptei de clasă şi izbucnirea a numeroase răscoale antifeudale. În acelaşi timp, în sânul clasei dominante au loc puternice conflicte între facţiunile boiereşti, pentru stăpânirea puterii în stat. Restaurarea dominaţiei otomane a fost însoţită, pe de altă parte, de pătrunderea a numeroase elemente greceşti în rândurile boierimii şi ale orăşenilor. Acest fapt a făcut ca situaţia internă din cele două ţări să devină şi mai complexă. Prezenţa unor concurenţi, susţinuţi de domnie şi de Poartă, la exploatarea maselor, …

Read More »

Comerţul de tranzit în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Tariful de 3% aplicat pe tot cuprinsul Imperiului Otoman o singură dată, la intrare sau la ieşire, poziţia geografică a ţărilor române şi Dunărea care le lega de Europa centrală făceau din Ţara Românească şi Moldova o etapă necesară şi importantă pentru comerţul Austriei. După generalul Langeron, comerţul din provinciile turceşti în statele habsburgice raporta Ţării Româneşti „sume imense”. De unde provenea acest beneficiu, dacă tranzitul era liber după plata taxei de 3% la intrarea în orice punct al Imperiului Otoman? Din aceleaşi surse din care domnii au ştiut să tragă atâtea venituri extraordinare. Sub diferite forme şi denumiri – …

Read More »

Populaţia în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, dezvoltarea economică a Moldovei şi Ţării Româneşti şi îngrădirea dominaţiei otomane au contribuit la o simţitoare creştere a populaţiei. În condiţiile acestei noi situaţii, politica domniei de a procura braţe de muncă pentru regiunile de câmpie, prin colonizări de ţărani din regiunile de deal, din Transilvania şi din sudul Dunării, a dat rezultate mai eficace decât în epoca precedentă în ciuda pustiirilor provocate de războaie, incursiuni turceşti de pradă şi epidemii. O apreciere generală asupra nivelului demografic al principatelor se poate face mai bine în această perioadă, …

Read More »

Ţara Românească în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost ales domn al Ţării Româneşti în 1688, de o adunare a „ţării”, în realitate de Constantin şi Mihai Cantacuzino, fraţii lui Şerban vodă, care împiedicară alegerea lui Gheorghe, fiul fostului domn. Noul domn era nepot de soră al Cantacuzinilor şi luase parte activă la tratativele lui Şerban vodă cu Austria. Domnia lui Brâncoveanu a fost dominată de Cantacuzini. Constantin Cantacuzino conducea politica externă. Mihai Cantacuzino, ca spătar, comanda armata, alţi fraţi şi nepoţi ai lor ocupau numeroase dregătorii în această domnie. Istoria Ţării Româneşti, deşi cronică brâncovenească, recunoaşte că de fapt Cantacuzinii stăpâneau ţara. Cancelarul rus …

Read More »

Dezvoltarea social-economică a Moldovei şi Ţării Româneşti în prima jumătate a secolului al XVI-lea

Procesul general de dezvoltare economică surprins în a doua jumătate a secolului al XV-lea continuă şi în prima jumătate a secolului următor. Dezvoltarea schimbului, consecinţă a creşterii producţiei de mărfuri şi a productivităţii muncii, duce la creşterea tendinţei feudalilor, pe de o parte, de a-şi lărgi proprietăţile, acaparând prin diferite mijloace pământurile ţăranilor, pe de altă parte, de a intensifica exploatarea ţărănimii. Creşterea puterii economice a feudalilor a făcut să sporească şi puterea lor politică; ei folosesc această putere ca să-şi consolideze poziţia de clasă stăpânitoare şi să imprime orientarea lor politicii întregii ţări. Agricultura şi creşterea vitelor Principalele ramuri …

Read More »