Tag Archives: Ţara Românească

Literatura ştiinţifică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

În ce priveşte literatura ştiinţifică, aceea de un nivel mai ridicat circula fie în manuscris şi în limbi străine – îndeosebi în greceşte, limba principală a învăţământului cu cât înaintăm în cursul veacului – fie în tipărituri aduse de peste hotare. La noi, singurele manuale tipărite în secolul al XVII-lea sunt doar un abecedar grecesc imprimat în 1651 în tipografia de la Iaşi şi, aproape o jumătate de veac mai târziu, gramatica slavonă scoasă de Antim Ivireanul în 1697, reproducere a lucrării lui Meletie Smotricki din Evjia, apărută în prima ediţie la 1619. O operă românească, legată ca şi cea …

Read More »

Aplicarea programului Revoluţiei din 1848 în Ţara Românească

După formarea guvernului provizoriu din 14/26 iunie, s-a trecut la aplicarea treptată a programului expus la Islaz la 9/21 iunie 1848 şi aprobat de popor pe Câmpia Libertăţii la Bucureşti la 15/27 iunie, unde a fost numit constituţie, deşi nu era decât o declaraţie de principii. Ultimul articol al programului prevedea convocarea unei Adunări Constituante, care să elaboreze şi să voteze o constituţie. Disensiunile din sânul guvernului şi cele două acţiuni contrarevoluţionare au contribuit la întârzierea aplicării integrale a programului revoluţiei. Cu toate acestea, unele dintre principiile proclamate au început să fie aplicate încă din primele zile ale revoluţiei, deschizându-se …

Read More »

Organizarea administrativă în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Ceea ce caracterizează organizarea statului în perioada fărâmiţării feudale este faptul că mijloacele nediferenţiate ale puterii se găsesc în posesia fiecărui stăpân de pământ în parte, fiind coordonate doar de domn. Statul de fărâmiţare feudală nu comportă deci o activitate administrativă diferenţiată, controlată de un centru organizator, capabil de o intervenţie activă. Nu există mijloace diferite pentru ducerea războiului sau pentru administrarea propriu-zisă: cei care au ca sarcină apărarea statului – deci funcţia sa externă – o îndeplinesc în egală măsură şi pe cea internă, de aparat de represiune. De aceea, curtenii formează, în acelaşi timp, baza oştirii în vreme …

Read More »

Literatura religioasă în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Literatura religioasă continuă să deţină ca volum, în ansamblul scrierilor, locul cel mai însemnat, fie că este vorba de manuscrise, fie de tipărituri. Acest fapt se explică prin rolul pe care continuă să-l păstreze biserica în statul feudal, prin sprijinul pe care i-l acordă, în schimb, statul, prin nevoia permanentă de texte scrise pe care o simte şi prin aceea că cei mai mulţi copişti sunt încă legaţi, într-o formă sau alta, de biserică. Din punctul de vedere al interesului pentru istoria culturii, nu mai întâlnim însă, în această perioadă, opere de valoarea Bibliei lui Şerban Cantacuzino sau a scrierilor …

Read More »

Dezvoltarea oraşelor din Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Din punct de vedere numeric, situaţia oraşelor şi târgurilor din Moldova şi Ţara Românească cunoaşte puţine schimbări în primele trei sferturi ale secolului al XVIII-lea. De ridicarea unui oraş nou cu adevărat important nu se poate vorbi. Apar doar câteva târguri noi, cum sunt Filipeştii în Prahova, târgul Cărbuneşti în Gorj – fostul târg al Bengăi sau al Gilortului ridicat din nou – Puţenii în Tecuci, Novoseliţa în ţinutul Hotinului, Oniţcanii în Orhei. Unele aşezări vechi cunosc în această epocă o decadenţă iremediabilă, câteodată redevenind cu timpul simple sate sau dispărând chiar cu totul. Acesta este cazul Băii de Aramă, …

Read More »

Moldova şi Ţara Românească în ultimele decenii ale secolului al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Creşterea influenţei marii boierimi În a doua jumătate a veacului al XVII-lea au loc în Moldova şi în Ţara Românească importante concentrări de domenii în stăpânirea unui singur boier sau a unei familii boiereşti. Imensa avere funciară a Cantacuzinilor din Ţara Românească, la care se adăugau domeniile boierilor din Mărgineni aduse de mama lor, domniţa Elina, cuprindea zeci de moşii în toate judeţele ţării. Unul singur dintre fraţi, Drăghici, stăpânea 75 de moşii în 1663. În Moldova, Iordache Cantacuzino avea în aceeaşi perioadă 60 de sate întregi, 30 de sate date fiicei sale şi 91 de alte posesiuni, deci în …

Read More »

Administraţia rusă în Moldova şi Ţara Românească (1828-1834)

Administraţia Moldovei şi Ţării Româneşti a fost încredinţată în 1828, după plecarea domnilor, unui preşedinte plenipotenţiar al divanurilor celor două ţări. Primul preşedinte, contele Pahlen, un diplomat, simţindu-se străin de problemele care i se puneau, a demisionat la sfârşitul anului 1828 şi a fost înlocuit cu generalul Jeltuhin, care nu s-a preocupat decât de trebuinţele armatei şi care avea să fie curând răpus de ciumă. După semnarea tratatului de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), care autoriza Rusia să reorganizeze principatele şi să le ţină sub ocupaţie până ce turcii vor fi plătit despăgubirea de război, guvernul rus a numit preşedinte …

Read More »

Breslele în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Procesul de organizare a breslelor, constatat încă din secolul al XVII-lea, continuă pe o scară tot mai largă, ajungând la apogeu. Înzestrate cu o autonomie consfinţită prin hrisoave, breslele îndeplinesc încă, în această epocă, în cadrul vieţii economice a celor două ţări, o funcţiune prevalent pozitivă, deşi unele aspecte negative încep să-şi facă şi ele apariţia. Statutele de breaslă păstrate din primele trei sferturi ale secolului al XVII-lea ne dau informaţii tot mai cuprinzătoare asupra modului de organizare a producţiei în cadrul oraşelor. Ţinând seamă de caracterul limitat al pieţii, breasla caută să-şi asigure monopolul desfacerii în propriul oraş, în …

Read More »

Organizarea militară în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

În secolele XIV-XV, oastea Ţării Româneşti şi a Moldovei – ca şi alte armate din aceasta vreme – avea un caracter tipic feudal: ea se compunea din curtenii şi „slugile” domnului, din cetele sau steagurile marilor boieri şi din ţăranii liberi şi târgoveţii, aduşi la oaste de dregătorii domneşti. În vremea fărâmiţării feudale, elementul cel mai important al armatei îl alcătuiau cetele particulare ale marilor boieri, care veneau la război sub comanda directă a stăpânilor lor. Friedrich Engels arată că, într-o asemenea oaste, „soldaţii erau mai strâns legaţi de seniorii lor feudali direcţi decât de comandamentul regal al armatei” (în …

Read More »

Bibliotecile din Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Progresele în domeniul culturii obţinute în Moldova şi Ţara Românească în cursul secolului al XVIII-lea se reflectă şi în dezvoltarea cunoscută de biblioteci. Organizarea acestora se îmbunătăţeşte şi îşi fac apariţia şi posturile de bibliotecari, cum e cel de la Academia domnească de la Iaşi, care a fost amintit mai sus. Îngrijirea cărţilor devine deci o activitate specializată. Cele mai statornice şi mai bogate biblioteci sunt, fără îndoială, cele ale şcolilor superioare şi ale unor instituţii bisericeşti, mitropolii, episcopii şi mari mănăstiri. Despre biblioteca Academiei de la Iaşi s-a amintit mai înainte. Faţă de cele de la Sf. Sava şi …

Read More »