Tag Archives: Ţara Românească

Mişcarea revoluţionară din Ţara Românească din 1840

Scurt timp după eşecul planurilor lui Ion Câmpineanu, a intrat în acţiune societatea secretă organizată şi condusă de Mitică Filipescu. Condiţiile interne şi externe păreau favorabile unei mişcări care urmărea răsturnarea ordinii sociale existente şi instituirea unei noi orânduiri. Pe plan intern, criza orânduirii feudale era în plină desfăşurare. Regulamentul organic nu rezolvase chestiunea agrară, marea problemă ce se punea societăţii româneşti în curs de transformare. Caracteristica principală a acestei transformări e întărirea clasei burgheze. Dezvoltarea ei coincidea, pe de o parte, cu creşterea producţiei agricole – cerealieră şi animală – şi cu intensificarea exploatării ţărănimii, iar pe de alta, …

Read More »

Bibliotecile în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Difuzarea mai largă a culturii în secolul al XVII-lea poate vedea şi din informaţiile pe care începem să le avem despre unele biblioteci. Încă din epoca precedentă, mănăstirile cele mai importante erau înzestrate în această privinţă. În secolul al XVII-lea, aceste biblioteci au devenit şi mai bogate, şi mai numeroase. Avem astfel, între altele, biblioteca de la mănăstirea Barnovski din Iaşi, al cărei catalog din 1727 ni s-a păstrat, cele de la Sf. Sava din Bucureşti, de la Hurez sau de pe lângă mitropolii şi episcopii. Dar ceea ce apare nou în istoria culturală a secolului al XVII-lea sunt bibliotecile …

Read More »

Situaţia social-economică a Moldovei şi Ţării Româneşti în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Agricultura Peisajul agrar al Moldovei şi Ţării Româneşti din perioada destrămării feudalismului nu s-a schimbat în mod esenţial faţă de acela al perioadei anterioare. El oferă observatorilor şi călătorilor străini acelaşi contrast izbitor între fertilitatea extraordinară a solului şi mizeria neagră a locuitorilor. „În Ţara Românească, în locurile unde pădurea a fost defrişată şi pământul a fost cultivat, luncile cele mai frumoase, holdele cele mai bogate dovedesc că solul este aşa cum îl poţi vedea în brazda de curând răsturnată, un humus negru şi gras” Supuse unui regim ordonat şi cultivate raţional, „Moldova şi Ţara Românească… ar fi paradisul Europei”. …

Read More »

Organizarea judecătorească în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

În decursul secolelor de cristalizare şi dezvoltare a relaţiilor feudale, s-a elaborat şi în Moldova şi Ţara Românească o serie de norme juridice, care corespundeau noilor relaţii, fiind menite să apere „ordinea” socială existentă şi interesele stăpânilor de pământ. Dreptul feudal, care reglementează relaţiile dintre oameni bazate pe exploatare, are un pronunţat caracter de clasă, ilustrat şi prin condiţiile inegale în care sunt apărate interesele feudalilor şi ale populaţiei dependente. În această privinţă este foarte grăitoare convenţia încheiată de domnul Moldovei cu polonii, în 1540, în care se prevede că „nu se va da credinţă podanului (ţăranului aservit) împotriva stăpânului …

Read More »

Programul revoluţionar din 1848 în Ţara Românească

Primul program al revoluţiei, în care se preconiza împroprietărirea ţăranilor, a fost întocmit la Paris, în cadrul adunării ţinute la 8/20 martie 1848 din iniţiativa lui Nicolae Bălcescu. După ce izbucnirea revoluţiei a fost amânată, Comitetul revoluţionar format între timp a procedat la întocmirea unui nou program având la bază pe cel elaborat de Bălcescu la Paris. Noul program, redactat probabil pe la începutul lunii mai 1848, în urma unor discuţii divergente între membrii Comitetului revoluţionar, cuprinde în 22 de articole toate schimbările cerute de popor în general şi de burghezie şi boierimea liberală în special, adică exprimă interesele claselor …

Read More »

Luptele de neatârnare ale domniei Ţării Româneşti împotriva Ungariei. Întemeierea domniei Moldovei. Cele mai vechi stări de lucruri în ambele state şi cele dintâi măsuri de organizare

O nouă eră se deschide pentru neamul românesc prin unirea voievodatelor de la Olt, mai înainte despărţite, şi prin întinderea starului astfel înjghebat asupra ţinutului cnezesc de la Dunăre. Acest proces a durat aproape 200 de ani. În acest timp cade întemeierea unui nou voievodat, nord-răsăritean, acela al „Terii Moldoveneşti”, lupta pentru neatârnare împotriva Ungariei şi întâmplător şi împotriva Poloniei, când e vorba de principatul vecin cu ea, al Moldovei. Apoi vin luptele mai însemnate împotriva înaintării puterii otomane atotcotropitoare: sub Soliman al II-lea rezultă, ca urmare a biruinţelor câştigate de români, a înfrângerilor îndurate şi a sleirii pricinuite de …

Read More »

Izbucnirea şi întinderea Revoluţiei din 1848 în Ţara Românească

Conform planului fixat de către Comisia executivă în vederea dezlănţuirii revoluţiei, rolurile conducătorilor au fost astfel repartizate: în judeţul Prahova, Nicolae Bălcescu; în judeţul Vâlcea, Costache Bălcescu, care urma să dea îndemnul de început la Ocnele Mari; în judeţul Romanaţi, Ion Heliade Rădulescu împreună cu Ştefan Golescu şi Christian Tell, care urmau să ridice steagul revoluţiei la Islaz, cu concursul lui Gheorghe Magheru, cârmuitorul judeţului, al căpitanului N. Pleşoianu, comandantul companiei de acolo, precum şi al lui Radu Şapcă din Celei, preot din rândurile ţărănimii asuprite şi propovăduitor al revoluţiei; în sfârşit, la Bucureşti trebuiau să activeze pentru ridicarea maselor …

Read More »

Încercările de eliberare a Ţării Româneşti. Lupta antiotomană în perioada 1477-1484. Criza internă din anii 1485-1486

Victoria trebuia întregită prin înscăunarea în Ţara Românească a unui domn favorabil lui Ştefan cel Mare şi scoaterea ei de sub influenta turceasca. Domnul acesta, sprijinit de oştirile lui Ştefan şi de acelea ale regelui Matei, conduse de Ştefan Bathory, era vechiul luptător antiotoman, Vlad Ţepeş, pe care Ştefan şi-l dorea iarăşi vecin încă din 1475. După mărturia lui Ştefan, iniţiativa înscăunării lui Ţepeş îi aparţinuse: „eu cerusem ca voievodul Basaraba să fie alungat din cealaltă ţară românească (l’altra Valachia) şi să fie pus acolo un alt domn creştin, anume Dracula, cu care să ne putem înţelege împreună”. Expediţia în …

Read More »

Istoriografia în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Operele istoriografice rămân şi în cursul secolului al XVIII-lea realizările cele mai originale şi mai pline de interes ale culturii româneşti. Ele continuă să fie singurele monumente literare în care se exprimă gândirea politică ce se dezvoltă în sânul societăţii din Moldova şi Ţara Românească, după cum reprezintă cele mai întinse eforturi de investigaţie ştiinţifică, realizate, fireşte, cu metodele şi în limitele determinate de condiţiile generale ale vremii. Totodată, unele dintre ele sunt realizări deosebit de valoroase din punctul de vedere al mijloacelor de expresie, înscriindu-se ca momente însemnate în istoria vechii noastre literaturi. Între caracteristicile istoriografiei secolului al XVIII-lea …

Read More »

Mişcarea revoluţionară din 1848 în Ţara Românească

Situaţia revoluţionară Ascuţirea contradicţiilor de clasă dintre burghezie şi ţărănime de o parte şi boierime de alta a creat în iarna 1847-1848 o situaţie revoluţionară în Ţara Românească. Criza comercială provoca stagnarea afacerilor, lovind în mod direct burghezia mică şi mijlocie, dar şi o parte însemnată a maselor orăşeneşti. Izbucnirea revoluţiei în Europa de vest şi în ţările Imperiului habsburgic a contribuit la intensificarea agitaţiei revoluţionare, mărind încrederea în lupta împotriva feudalismului şi pentru unitatea şi independenţa naţională a românilor. Conducerea luptei contra feudalităţii o avea burghezia, o clasă încă slabă, dar mai puternică decât burghezia din Moldova. „Noua societate …

Read More »