Tag Archives: Ţara Românească

Organizarea judecătorească în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Instanţa supremă de judecată rămâne şi în secolul al XVIII-lea divanul domnesc. Până la reformele lui Constantin Mavrocordat, în ţinuturi şi judeţe dreptul de judecată în diferitele pricini, în afară de furturi şi omoruri, îl aveau pârcălabii, căpitanii şi ceilalţi dregători cu funcţii de conducere. Dispoziţii speciale ale domniei reglementau atribuţiile fiecăruia dintre ei în materie de judecată, cum se constată prin hrisovul lui Grigore Ghica din 1730 privitor la atribuţiile judiciare ale serdarului. Domnul încuviinţa unor stăpâni de moşii, în măsură mai restrânsă, dreptul de judecată asupra locuitorilor din satele respective. Pentru satele mănăstirilor închinate Sf. mormânt, singuri egumenii …

Read More »

Tiparul în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Prima trăsătură a tiparului în secolul al XVIII-lea este caracterul lui de continuitate, dacă luăm Ţara Românească şi Moldova împreună şi nu un centru tipografic anumit. Cum noi nu mai dispunem decât de o parte din vechile tipărituri, seriile ieşite din unele centre tipografice au trebuit să se prezinte în fapt fără multe din lacunele pe care le constatăm azi. A doua caracteristică e creşterea, faţă de epoca anterioară, a volumului tipăriturilor, care se ridică, în curs de şapte decenii, la un total de 268. Cea de-a treia, în sfârşit, e caracterul covârşitor românesc al acestor tipărituri, publicaţiile în limba …

Read More »

Căderea Ţării Româneşti sub dominaţia otomană (1521-1545)

Moartea lui Neagoe Basarab (septembrie 1521) a constituit prilejul unor puternice frământări interne. Lupta pentru domnie a început să capete un aspect deosebit; conflictelor dintre partidele boiereşti ce căutau, unele să menţină, altele să înscăuneze un domn favorabil intereselor lor, li se adaugă contradicţiile din interiorul aceloraşi partide, ce îmbrăcau deopotrivă un pronunţat caracter teritorial. Muntenia şi Oltenia îşi dispută puterea. Ele nu mai acţionează însă tot timpul ca unităţi politice; în cadrul lor se întâlnesc adesea forţe ce se desolidarizează de lupta întregii provincii şi care luptă pentru a-şi impune propriul lor candidat: e cazul Mehedinţilor, pentru Oltenia, al …

Read More »

Starea socială din Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

În secolele XIV-XV, societatea din Ţara Românească şi Moldova era împărţită în două clase principale, antagonice: pe de o parte, feudalii – boierimea şi clerul înalt – pe de altă parte, ţăranii aserviţi. În afară de aceştia, mai exista o numeroasă ţărănime liberă, orăşenimea şi categoria socială a robilor. Ţărănimea În secolele XIV-XV, ţărănimea este numită în documente cu termeni care au o accepţiune generala. În Ţara Românească sunt folosiţi mai des termenii: sate, liudi, siromahi şi horane. În Moldova, denumirea obişnuită pentru ţărani este de liudi, uneori ubogîe liudi. Către sfârşitul secolului al XV-lea, ţăranii dependenţi încep să fie …

Read More »

Regimul nobiliar în Ţara Românească în primele decenii ale secolului al XVII-lea

Consolidarea regimului nobiliar sub domnia lui Radu Mihnea (1611-1616) Trăsăturile caracteristice ale istoriei Ţării Româneşti în epoca ce a urmat după restabilirea dominaţiei otomane sunt asemănătoare cu cele din istoria Moldovei în aceeaşi vreme. Un număr relativ restrâns de familii de mari stăpâni de moşii cârmuieşte sub domni care se schimbă la intervale scurte. Ca şi în Moldova, dată fiind apăsarea tot mai grea a ţărănimii, stăpânirea boierilor mari întâmpină o dârză împotrivire; aici boierii se sprijină pe ajutorul din Transilvania, în vremea domniilor lui Gabriel Bethlen şi a lui Gheorghe Rakoczi I. În Ţara Românească, participarea boierimii greceşti la …

Read More »

Ţara Românească în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu (1842-1848)

Obşteasca Adunare Extraordinară, convocată pentru 20 decembrie 1842, conform Regulamentului organic, pentru a alege noul domn, se compunea din 50 de boieri mari, 73 de boieri de rangul al doilea, 36 de rangul al treilea, delegaţi de judeţe, şi 27 de reprezentanţi ai oraşelor, care, împreună cu cei 3 episcopi şi cu mitropolitul, alcătuiau 190 de deputaţi; dintre aceştia, 159 aparţineau clasei boiereşti. Adunarea nu reprezenta deci decât marea boierime, boierimea avută de rangul al doilea şi al treilea, precum şi pătura cea mai înstărită a negustorilor şi patronilor de ateliere. Imensa majoritate a populaţiei, adică masele muncitoare de la …

Read More »

Organizarea politică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Organizarea politică, administrativă, militară şi judecătorească a Ţării Româneşti şi Moldovei – ca şi dezvoltarea lor economică şi socială – este foarte asemănătoare, atât în timpul fărâmiţării feudale, cât şi mai târziu. Domnia După cum s-a văzut din paragraful precedent, în fruntea celor două state feudale se găsea un mare voievod şi domn. Domn derivă din latinescul dominus şi înseamnă stăpân (al ţării), iar voievod, cuvânt slav, conducătorul oştilor. La aceste titluri – de mare voievod şi domn, pe care le purtau conducătorii celor două state feudale, se adaugă particula Io, derivat din Ioan, care avea semnificaţia – în concepţia …

Read More »

Beletristica în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

O întreagă literatură de imaginaţie, uneori pe teme istorice, circulă în manuscris în cuprinsul veacului al XVII-lea, pentru ca în cele din urmă, la sfârşitul epocii acum studiate, să-şi facă apariţia şi sub haina tiparului. Răspândirea ei în sânul societăţii româneşti indică o creştere a nevoilor de noi orizonturi, de contact cu alte lumi. Această literatură se adresează păturilor orăşeneşti înstărite, într-o bună parte clerului – îndeosebi celui din mănăstiri – dar şi boierimii, de vreme ce unul din principalele aşa-numite romane populare, Varlaam şi Ioasaf, este tradus de marele boier Udrişte Năsturel. Ca şi în epoca anterioară, ea continuă …

Read More »

Arta în Moldova şi Ţara Românească în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

Arta în perioada fărâmiţării feudale Reflectarea evoluţiei economice şi social-politice în arta Moldovei şi a Ţării Româneşti din prima perioada a feudalismului dezvoltat se poate urmări în aspecte concrete doar parţial, dat fiind că monumentele păstrate sunt relativ puţine, iar cercetările arheologice au fost iniţiate de-abia în ultimul deceniu. Arhitectura Ca urmare a consolidării sociale şi politice a Ţării Româneşti, se înmulţesc şi construcţiile din material mai trainic, mai pretenţios. Cel mai reprezentativ monument păstrat e biserica Sf. Nicolae domnesc din Curtea de Argeş, ridicată în jurul anului 1340, în orice caz înainte de grafitul din interior cu data 1352. …

Read More »

Luptele politice în Moldova şi Ţara Românească până la anul 1848

Idei de reforme politice apar acum din nou şi vechea direcţie rusofilă îşi găseşte expresie într-însele, dar tot atât şi egoismul aristocratic, o mai puţin adâncă înclinare pentru clasa ţărănească şi în sfârşit dorinţa unei reorganizări în sens nou, naţional. Astfel de manifestări literare se găsesc chiar şi înainte de anul 1821, care înseamnă momentul hotărâtor. Un boier muntean anonim, poate unul din cei doi fraţi Golescu, dintre care cel mic, Dinu, publică descrierea unei călătorii în Europa Centrală şi în Elveţia, dedică lui Caragea, fugit la 1818 în străinătate, o scriere cu titlul: Starea Ţerii Rumâneşti în zilele Măriei …

Read More »