Tag Archives: Ţara Românească

Ţara Românească în timpul domniei lui Alexandru Ghica (1834-1842)

Potrivit Regulamentului organic, domnul avea să fie ales de Obşteasca Adunare Extraordinară. Convenţia de la Petersburg din 17 ianuarie 1834, prin care Poarta a recunoscut Regulamentul organic, prevedea că, în mod excepţional, primii domni aveau să fie numiţi. În consecinţă, la 22 martie (3 aprilie) la propunerea Rusiei, Alexandru Ghica a fost numit domn al Ţării Româneşti. Noul domn avea 38 de ani şi, datorită faptului că era fratele lui Grigore Ghica, fostul domn, ocupase de tânăr cele mai înalte funcţiuni publice. Pe timpul administraţiei ruse a fost unul dintre colaboratorii cei mai apropiaţi ai lui Kiselev. Avea reputaţia de …

Read More »

Formarea statelor feudale Moldova şi Ţara Românească

Problema formării statelor feudale Moldova şi Ţara Românească este una din cele mai însemnate din întreaga istorie medie a poporului român. De aceea e firesc să fi constituit de mult timp o preocupare deosebită a istoricilor. Lipsiţi, însă, de o orientare ştiinţifică, istoricii vechi – chiar cei mai însemnaţi – nu au putut pătrunde întru totul adevărul istoric, necunoscând legile fundamentale de dezvoltare ale vieţii sociale premergătoare apariţiei statului, cauzele interne care au făcut posibilă organizarea statală. Formarea statelor feudale româneşti era văzută prin prisma teoriei antiştiinţifice normaniste. Locul criticii izvoarelor istorice l-a luat adesea încrederea deplină în legenda despre …

Read More »

Dezvoltarea producţiei de mărfuri în Moldova şi Ţara Românească şi urmările ei pe plan politic în a doua jumătate a secolului al XV-lea

În a doua jumătate a veacului al XV-lea, în Ţara Românească şi Moldova – ca, de altfel, în toată Europa – acumulările cantitative ale progresului forţelor de producţie din perioada precedentă au dat naştere unor însemnate schimbări economice. Conţinutul procesului istoric nu a fost identic pe întregul teritoriu european. În principalele ţări din apusul Europei începea să se facă trecerea de la feudalism la capitalism, în timp ce în răsăritul Europei se manifesta tendinţa de agravare a relaţiilor feudale, de intensificare a exploatării ţăranilor pe bază de clacă. Elementul cel mai important din viaţa societăţii feudale est-europene din a doua …

Read More »

Agricultura în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

În secolul al XVIII-lea are loc în Moldova şi Ţara Românească o creştere a producţiei agricole, deşi monopolul turcesc asupra exportului grânelor, care menţine preţurile scăzute, frânează această dezvoltare. Totuşi, faptul că boierii şi mănăstirile produceau grâne pe moşiile lor fără nici o cheltuială, numai prin munca gratuită a ţăranilor, face ca exportul grânelor în Imperiul Otoman să reprezinte un câştig pentru stăpânii de moşii. Livrările de cereale din ţările române în Turcia sunt în această vreme în creştere. Cantităţile de grâne exportate de cele două ţări peste Dunăre sunt considerabile. Faptul că Ţara Românească şi Moldova puteau face faţă …

Read More »

Literatura juridică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Legiuiri scrise circulau în ţările noastre, în manuscris şi în limba slavonă, încă din veacul al XV-lea. În jumătatea a doua a secolului al XVI-lea găsim şi traduceri în româneşte, iar una dintre ele, Pravila sfinţilor apostoli, este chiar tipărită de către Coresi. Ulterior, nu numai că acţiunea de traducere şi tipărire a acestor legiuiri scrise capătă o amploare mai mare, dar fără îndoială că şi folosirea lor în practică e făcută pe o scară mai largă. Pe de altă parte, deosebit de important este faptul că în timp ce nomocanoanele secolelor al XV-lea şi al XVI-lea erau în primul …

Read More »

Regimul nobiliar în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În această epocă, în Moldova şi Ţara Românească o oligarhie de mari stăpânitori de domenii se substituie domnului în conducerea statului. Un număr redus de familii din marea boierime ocupă dregătoriile principale ale statului şi tutelează pe domn. Aceşti boieri determină alegerea domnului din rândul lor, impunându-i anumite condiţii de guvernare şi asigurându-se că nu va da un caracter ereditar domniei, controlează politica lui, precum şi încasarea veniturilor statului, din care o mare parte trece în posesiunea lor şi, în acelaşi timp, îşi sporesc şi mai mult domeniile, folosind puterea pentru a deposeda pe micii stăpâni de pământ. Regimul nobiliar, …

Read More »

Domnia în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În veacul al XVII-lea, caracterul instabil al puterii domneşti se menţine atât în Ţara Românească, cât şi în Moldova. De la moartea lui Mihai Viteazul până la instaurarea regimului turco-fanariot, s-au succedat în Ţara Românească 24 de domnii şi numai doi domni şi-au terminat stăpânirea prin moarte naturală; ceilalţi au fost maziliţi sau ucişi. În Moldova, unde războaiele turco-polone şi intervenţiile cazacilor întreţin o agitaţie internă mai mare, au fost în acelaşi răstimp 48 de domnii şi numai cinci domni au murit în scaun. Domnii, când nu erau numiţi direct de Poartă, erau aleşi din rândul boierimii, de către „adunarea …

Read More »

Dezvoltarea oraşelor din Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În cursul veacului al XVII-lea, pe lângă persistenţa vechilor oraşe şi târguri, se constata apariţia în Moldova şi în Ţara Românească a unor noi aşezări orăşeneşti. Ele au la bază de obicei vechi sate, care se transformă în târguri datorită dezvoltării meşteşugurilor, prezenţei unor exploatări miniere, drumurilor comerciale pe care formau locuri de popas şi prezenţei unor formaţiuni militare sau elemente administrative. Acordarea dreptului de a ţine târg săptămânal a marcat de obicei o etapă în transformarea aşezării săteşti în aşezare orăşenească. De multe ori, noile târguri ridicate în veacul al XVII-lea, ca şi unele din acele apărute în veacul …

Read More »

Industria în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

În perioada Regulamentului organic, industria marchează progrese incontestabile, importante nu atât prin creşterea volumului producţiei şi prin transformarea tehnicii, cât prin cristalizarea unor forme ale producţiei capitaliste, în această perioadă îşi fac apariţia primele instalaţii mecanice, importul uneltelor de muncă mai eficiente creşte şi se fac chiar încercări de a le fabrica în ţară. Rentabilitatea mărită a produselor agricole impune şi industriei un efort de înnoire, pe care Regulamentul organic, în limitele regimului feudal, îl susţine, reglementând raporturile dintre stat şi întreprinzători într-un spirit mercantilist, înfiinţând şcoli de meserii şi favorizând răspândirea presei şi literaturii de specialitate. Dar persistenţa trăsăturilor …

Read More »

Viaţa politică în Moldova şi Ţara Românească între 1821-1828

Viaţa politică sub primele domnii pământene a fost plină de frământări. În ambele ţări, grupuri şi pături ale boierimii au întreprins acţiuni de opoziţie împotriva noilor domni, mergând uneori până la complot. În Moldova, domnia lui Ioan Sandu Sturdza s-a caracterizat prin conflictul dintre boierimea mare şi conservatoare, în bună parte emigrată, şi mica boierime dornică să participe pe picior de egalitate la conducerea statului. Domnul a avut o atitudine favorabilă micii boierimi, numindu-i reprezentanţii în marile dregătorii şi întărindu-i rândurile cu noi elemente. El voia să se întemeieze pe boiernaşi în acţiunea de îngrădire a puterii şi a influenţei …

Read More »