Tag Archives: Ţara Românească

Politica internă a Moldovei şi Ţării Româneşti în timpul domniilor lui Vasile Lupu şi Matei Basarab

Ridicarea în scaun a lui Matei Basarab a fost rezultatul mişcării boierimii băştinaşe împotriva pătrunderii grecilor din Imperiul Otoman în rândurile boierimii ţării. Leon Tomşa, grec el însuşi, ajutase pe boierii greci să dobândească moşii şi influenţă politică. Mişcarea boierilor munteni a fost o răzmeriţă împotriva domnilor numiţi de Poartă, întâi contra lui Leon vodă (lupta de la mănăstirea lui Pană vistier, lângă Bucureşti, 13/23 august 1631), apoi contra lui Radu Iliaş. Pentru a putea duce o astfel de politică, boierii s-au întemeiat şi pe sprijinul principelui Transilvaniei. Matei aga, viitorul domn, luptase în oştile lui Gheorghe Rakoczi I la …

Read More »

Literatura religioasă în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Cea mai mare parte a scrierilor veacului al XVII-lea, manuscrise sau tipărite, au cuprins religios. Lucrul nu e de mirare, dacă ne gândim că religia constituie forma principală a ideologiei în societatea feudală, că biserica era o instituţie deosebit de puternică şi bogată, simţind necesitatea absolută a folosirii textelor scrise şi sprijinită puternic de statul care îşi găsea el însuşi în biserică principalul suport ideologic. Aşa cum arată Engels, biserica „învăluia orânduirea feudală cu aureola graţiei divine”. Literatura religioasă circula în trei limbi: slavonă, română şi, mai ales în ultima parte a veacului, în greceşte. Dacă scrierile în greceşte, a …

Read More »

Dezvoltarea oraşelor. Meşteşugurile şi comerţul în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

O parte din oraşele Ţării Româneşti şi Moldovei sunt în plină decădere (Oraşul de Floci, Târgşorul, Slatina, Târgul Putnei, Târgul Frumos, Orheiul), iar altele într-un vădit regres (Argeşul, Câmpulungul, Craiova, Adjudul, Dorohoiul, Hotinul, Siretul etc.). Cele legate de o ramură economică asupra căreia n-a grevat monopolul turcesc (viticultura, exploatarea sării), sau având o situaţie administrativă deosebită (reşedinţă domnească sau [episcopală) s-au menţinut la nivelul atins înainte de instaurarea dominaţiei otomane. În această categorie intră în Ţara Românească oraşe ca: Buzău, Piteşti, Râmnicul Vâlcea, Ocnele Mari, Târgovişte, iar în Moldova: Bacău, Cotnari, Hârlău, Târgul Trotuş, Suceava, Roman etc. E de remarcat …

Read More »

Organizarea armatei în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

În a doua jumătate a veacului al XVI-lea au intervenit unele schimbări şi în oastea Ţării Româneşti şi Moldovei, mai ales în privinţa structurii ei, care o deosebesc de oastea epocii precedente. Odată cu aservirea de către turci, s-a micşorat importanţa şi rolul armatei. Din 1558, de la amestecul unor oştiri ale Ţării Româneşti şi Moldovei în Transilvania, şi până în 1595, când se produc atacurile lui Mihai Viteazul asupra unor cetăţi turceşti din sudul Dunării, oastea celor două ţări, cu excepţia unor contingente reduse, puse în slujba turcilor, nu a mai purtat nici un fel de război în afara …

Read More »

Transporturile în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Dezvoltarea economică a principatelor a fost stânjenită, printre altele, şi de starea proastă a căilor şi mijloacelor de comunicaţie. Drumurile naturale, impracticabile pentru transporturi grele o parte a anului (mai ales primăvara şi toamna), insuficienţa cărăuşiei practicate de clăcaşi, menţinerea unor taxe tipic feudale, de pildă brudina şi taxele de intrare în oraşe, refuzul proprietarilor de a îngădui păşunatul pe locurile de popas ale cărăuşilor, lipsa de siguranţă etc. constituiau tot atâtea piedici pentru comunicaţii. Cheltuielile de transport crescuseră atât de mult, încât, la o distanţă mai mare de 100 km de porturile Dunării, ele absorbeau valoarea grânelor. Deşi, spre …

Read More »

Comerţul intern în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Creşterea pieţei interne, care serveşte şi drept bază de aprovizionare a comerţului extern, este arătată de numeroase izvoare. E drept, pe de altă parte, că informaţia mult mai bogată de care dispunem pentru secolul al XVIII-lea nu face uneori decât să pună în lumină fenomene pe care istoricul le poate constata abia acum, deşi ele îşi au o origine mai veche. Piaţa internă continuă să cunoască cele două forme ale comerţului: permanent şi periodic. Existenţa în cadrul oraşelor – documentată, în ce priveşte centrele principale, încă din secolul al XVII-lea – a două sau mai multe centre de negoţ permanent …

Read More »

Alegerea şi constituirea Adunărilor ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească din 1857

Noile alegeri din Moldova au avut loc într-o atmosferă de puternic entuziasm al maselor. La sate, ţăranii mergeau la alegeri plini de bucurie. Unioniştii au învins pretutindeni cu o mare majoritate. Începând de la 7/19 septembrie 1957 au avut loc şi în Ţara Românească alegerile, care s-au desfăşurat în aceeaşi atmosferă şi cu aceleaşi rezultate. În preajma deschiderii Adunărilor ad-hoc, în ciuda unei noi note turceşti, prin care Poarta îşi manifesta iarăşi rezervele faţă de Unire, mişcarea unionistă din Ţara Românească şi Moldova era stăpână pe situaţie. Lupta maselor şi curajul conducătorilor lor dăduseră depline roade. În Adunarea ad-hoc a …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Moldova şi Ţara Românească

Legăturile dintre bogatele începuturi ale artei feudale din Dobrogea şi din Transilvania şi geneza artistică petrecută pe teritoriul Ţării Româneşti sunt încă foarte greu de stabilit. Că ele au existat, însă, o dovedeşte unitatea de dezvoltare istorico-culturală dintre cele două maluri ale Dunării, pe de o parte, dintre teritoriul Ţării Româneşti şi acela al Transilvaniei, pe de alta. S-au amintit într-un capitol precedent fortăreţele stăpânite de feudalii locali în câmpia munteană şi legăturile pe care le stabilesc ei cu Bizanţul în jumătatea a doua a veacului al X-lea Extinderea dominaţiei bizantine şi asupra unor puncte de la nordul Dunării şi …

Read More »

Regimul economic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

În afară de pierderea libertăţii politice – cu toate consecinţele ei pentru viaţa de stat, atât din punct de vedere intern cât şi extern – aservirea de către turci a însemnat pentru Moldova şi Ţara Românească supunerea la un sistem de nemiloasă exploatare economică. Acest sistem, care-şi dobândeşte formele complexe în a doua jumătate a veacului al XVI-lea, a constituit o frână puternică în dezvoltarea lor social-economică. Istoriografia burgheză a ignorat studierea consecinţelor acestui regim asupra dezvoltării social-economice a ţărilor române, creându-se astfel o imagine falsă a acestei dezvoltări. Regimul dominaţiei otomane cuprindea, pe lângă plata tributului, un lung şi …

Read More »

Regimul politic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Raporturile politice turco-române au avut o evoluţie îndelungată şi complexă, cu felurite variaţii ale gradului de aservire, oglindind, în genere, raportul schimbător de forţe care le stătea la bază. Din toate, însă, se pot desprinde trei forme principale şi anume: independenţa, condiţionată de plata tributului, de felul celei a Ţării Româneşti în timpul lui Mircea, după 1415, sau a Moldovei în anumite perioade ale domniei lui Ştefan cel Mare; vasalitatea, de tipul celei instaurate sub Radu Praznaglava şi Alexandru Aldea; aservirea propriu-zisă, instaurată după bătălia de la Mohacs şi mai ales după campania lui Soliman în Moldova, din 1538. Acest …

Read More »