Tag Archives: Ţara Haţegului

Condiţiile cadrului natural-geografic al Ţării Haţegului

Consideraţiile geografice prilejuite de precizarea limitelor teritoriale ale cercetării noastre se cer completate cu principalele date privind, condiţiile geografice şi mai ales resursele naturale ale Ţării Haţegului. Subiectul este foarte important pentru cunoaşterea specificului local, a raporturilor dintre societatea haţegană şi teritoriul în care ea a locuit şi în care s-a dezvoltat, teritoriu care i-a asigurat cele necesare traiului imprimându-i totodată anumite trăsături particulare. Studii recente de geologie, geomorfologie sau de geografie economică dedicate Ţării Haţegului reflectă interesul crescând al respectivelor discipline pentru regiunea de care ne ocupăm. Preluând şi folosind datele acestor cercetări, nu pierderii din vedere faptul că …

Read More »

Limitele teritoriale şi cronologice ale cercetării istorico-arheologice a Ţării Haţegului

Prin locul pe care-l ocupă în cuprinsul teritoriilor româneşti ca şi prin trecutul ei istoric, Ţara Haţegului deţine o situaţie aparte printre ţările medievale ale românilor, situaţie cu implicaţii importante în sfera reconstituirilor istorice. Dincolo de trăsăturile comune tuturor ţărilor româneşti care însoţesc arcul carpatic de la Dunăre şi până la izvoarele Tisei sau care au fiinţat în regiunile împădurite şi adăpostite ale şesurilor extracarpatice, Ţara Haţegului vădeşte particularităţi care se cer de la bun început subliniate. Din punct de vedere geografic, ţara de care ne ocupăm are o poziţie dublă şi oarecum contradictorie. Ea este, pe de o parte, …

Read More »

Ohabele din Ţara Haţegului

O atenţie specială se cuvine repartizării ohabelor haţegane între cnezatele de vale. Este aproape de prisos să mai spunem că ohabele sau satele libere (villae liberae) sunt un fenomen specific doar mediului românesc, deci zonelor unde se exercitau stăpâniri de fapt cneziale. Nici o ohabă nu apare pe domenii nobiliare şi nici un sat de pe un asemenea domeniu nu este precizat ca fiind o villa libera. Cele 15 aşezări pe care documentele le precizează a fi ohabe sau care au păstrat acest termen în numele lor de sat, se repartizează între 9 cnezate de vale: 4 în cnezatul Râului …

Read More »

Civilizaţia medievală în Ţara Haţegului

Cultură materială şi procese productive Am avut deja prilejul să înregistrăm marea majoritate a mărturiilor materiale ale istoriei haţegane din perioada anterioară apariţiei informaţiilor scrise. În măsura în care, din considerente metodologice, evoluţia civilizaţiei medievale româneşti poate fi compartimentată cronologic şi în măsura în care în Transilvania hotarul dintre două asemenea compartimente – cel al „feudalismului timpuriu” şi cel al „feudalismului dezvoltat” – se plasează la mijlocul secolului al XIII-lea, traiul colectivităţilor haţegane din vremea în care putem reconstitui harta cu satele româneşti are sub toate aspectele trăsături de civilizaţie medievală matură. Aceasta înseamnă vetre de sat stabile, cu case …

Read More »

Istoriografia Ţării Haţegului

S-au împlinit două secole de când a fost scrisă prima monografie istorică a Ţării Haţegului. Lucrarea priveşte de fapt întregul judeţ (comitat) Hunedoara şi a fost întocmită la 1780 de Benko Jozsef, rămânând în manuscris până la începutul secolului XX. Constatăm de la bun început dificultatea separării istoriografiei Ţării Haţegului de aceea a judeţului sau comitatului Hunedoara, această din urmă abordare teritorială a subiectului fiind de obicei folosită de istoriografia maghiară. De vreme ce în epoca primelor recensăminte moderne, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cel dintâi monograf al Hunedoarei constata că românii reprezintă în comitat cam 80-85% din populaţie, …

Read More »

Ţara, comitatul şi districtul Haţegului

Calificativul de „ţară” (terra) cu care apare Haţegul la prima sa atestare documentară, se datorează datei acesteia, dar exprimă totodată şi raporturile de la 1247 dintre regalitatea maghiară şi Ţara Haţegului. Probabil că dacă atestarea ar fi fost mai timpurie cu un secol sau poate doar cu o jumătate de secol, am fi întâlnit în document calificativul „pădurea/codrul/Haţeg” (silva), sau o „silva” cu alt nume, dacă toponimul Haţeg nu este mai vechi decât mijlocul secolului al XIII-lea. O astfel de evoluţie, de la „silva” la „terra”, întâlnim pe durata secolului al XIII-lea în calificativele atribuite Maramureşului de cancelariile regatului, iar …

Read More »

Ţara Haţegului ca parte a teritoriilor româneşti. Pagini de istorie politică

Dacă evoluţia societăţii haţegane sub raportul organizării, al instituţiilor, al civilizaţiei sale, ca şi în alte domenii, în epoca din care ne lipsesc ştirile scrise, poate fi totuşi reconstituită măcar în liniile sale mai generale prin proiectarea asupra trecutului a unora dintre informaţiile secolelor XIII-XV şi prin mărturii arheologice, în schimb istoria politică a „ţării” de care ne ocupăm permite în mult mai mică măsură asemenea reconstituiri. Tot ceea ce putem spune sub acest aspect, referitor la epoca ce durează până la mijlocul secolului al XIII-lea, are caracter ipotetic şi se întemeiază mai ales pe evenimente de istorie politică despre …

Read More »

Ţara Haţegului în secolele XIII-XV. Satele haţegane

Problemele geografiei istorice haţegane Reconstituirea hărţii Ţării Haţegului din vremea celor mai vechi informaţii scrise reprezintă o încercare foarte dificilă, care nu poate depăşi un anumit grad de aproximaţie atâta vreme cât ştirile acestor izvoare nu sunt confruntate cu cercetări de teren şi arheologice exhaustive. Valoarea informaţiilor din documentele de cancelarie este inegală, de la zonă la zonă, de la sat la sat şi mai ales de la o familie de stăpâni de moşie la alta. Cancelariile regatului nu au fost în egală măsură interesate de diferitele tipuri de stăpânire ce s-au exercitat în Ţara Haţegului: stăpâniri de drept cnezial …

Read More »

Cnezatele din Ţara Haţegului

Singura cale ce poate duce la încheieri valabile pentru reconstituirea structurii interne a societăţii haţegane şi implicit pentru cunoaşterea stratificărilor din sânul cnezimii româneşti, este aceea care porneşte din interior. În acest sens documentele ne încredinţează, pe de o parte, că nu toţi cnezii erau egali între ei, chiar dacă modul de reflectare al unor instituţii juridice din secolele XIV-XV poate lăsa impresia înşelătoare a unei „democraţii cneziale”. Pe de altă parte, reconstituirea pe hartă a „cnezatelor”, care pentru organele emitente de documente nu erau decât moşii stăpânite cu drept cnezial, evidenţiază deosebiri teritoriale foarte mari. Pornim de la aceste …

Read More »

Ţara Haţegului de dinaintea ştirilor scrise

Au trecut câteva decenii de la primul studiu de sinteză privind informaţia arheologică din părţile hunedorene în perioada cuprinsă între părăsirea provinciei romane Dacia şi cele mai vechi izvoare medievale scrise referitoare la această zonă. Studiul a avut în vedere teritoriul fostului comitat hunedorean, făcând atunci parte din regiunea administrativă Hunedoara şi depăşea deci ca limite geografice hotarele între care urmărim trecutul Ţării Haţegului. Rezultatele lui Kurt Horedt nu au fost prea consistente, astfel încât el sublinia pe bună dreptate în final că mai rămân multe lacune de umplut pentru obţinerea unei imagini clare şi convingătoare a istoriei secolelor IV-XII …

Read More »