Tag Archives: Ştiinţă

Contribuţii la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii româneşti

Ca pretutindeni în Europa şi în lume, şi în România dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii a fost cerută în secolul al XIX-lea de schimbările petrecute în economie. Sprijinul statului a fost slab la început, studiile şi experienţele dezvoltându-se cu precădere în cadrul catedrelor universitare. Creată în 1866 ca Societate literară şi devenită în 1867 Societatea Academică Română, Academia Română şi-a luat numele de azi în 1879. Devenită cea mai importantă societate cultural-ştiinţifică din România, ea îşi propunea să grupeze în jurul ei toate forţele ştiinţifice şi literare româneşti din toate provinciile. Ştiinţa În prima parte a secolului al XIX-lea, ştiinţa românească …

Read More »

Descoperiri ştiinţifice şi inovaţii tehnice în timpul celor două mari conflagraţii mondiale

Cele două războaie mondiale din secolul al XX-lea au necesitat în totalitate resursele umane, materiale şi ştiinţifice ale statelor implicate, pentru a obţine victoria. Primul război mondial a evidenţiat faptul că ştiinţa putea juca un rol foarte important pentru rezultatul unui conflict militar. De aceea, armatele au solicitat sau au finanţat laboratoarele ştiinţifice. Pe parcursul celui de al doilea război mondial, oamenii de ştiinţă s-au implicat în cercetarea militară, activitatea lor culminând cu crearea armelor nucleare. Ambele războaie mondiale au accelerat enorm dezvoltarea tehnologică. Construcţia de avioane, care apăruseră cu puţin timp înainte de primul război mondial, a primit un …

Read More »

Craiova – un valoros for ştiinţific

Societăţile ştiinţifice craiovene (cu deosebire „Prietenii ştiinţei”) au întreţinut relaţii de rodnică colaborare cu secţiunile Academiei, mulţi dintre academicienii ţării fiindu-le conducători, mentori sau colaboratori apropiaţi. Ideea creării unor filiale academice în cele mai importante centre cultural-ştiinţifice ale ţării – acţiune în slujba tendinţelor penetrante ale Academiei române, oficializată, încă din anul 1873, de V.A. Urechia într-un raport special – a devenit realitate în anii socialismului când s-au pus bazele unor organisme ştiinţifice la Cluj Napoca, Iaşi, Craiova, Timişoara, Târgu Mureş. Adunarea generală a Academiei Române din aprilie 1966 a ratificat hotărârea înfiinţării Centrului de istorie, filologie şi etnografie din …

Read More »

Ştiinţa şi instrucţia şcolară în secolul al XIX-lea

Ştiinţa De-a lungul secolului al XIX-lea încrederea în ştiinţă a fost practic nestrămutată. Ideologia care asocia raţionalismul, încrederea în atotputernicia ştiinţei, ideea de progres nelimitat al societăţii şi dorinţa organizării acesteia pe baza „legilor naturale” care o guvernează a purtat numele de pozitivism. Ea a reunit „un ansamblu de tendinţe filozofice” şi epistemologice având în comun exigenţa limitării câmpului cercetării şi a analizei ştiinţifice la observarea fenomenelor şi la determinarea legilor care le guvernează. Punând accent pe „experienţă”, „fapte”, „verificabilitate”, „pozitivitate”, această ideologie a contribuit la dezvoltarea ştiinţei în cele mai diverse domenii. Metoda experimentală pusă la punct de Claude …

Read More »

Ştiinţele în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Promovarea culturii, în spirit luminist, trebuia să aducă cu sine un interes tot mai viu pentru ştiinţele pozitive şi pentru cele medicale. Am văzut, pentru unele dintr-însele, cum au fost introduse ca materii de învăţământ, pentru care s-au tradus sau prelucrat manuale. Ne rămâne să înfăţişăm progresul înregistrat, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a celui următor, în ramurile amintite ale ştiinţei, pomenind câteva din numele mai de seamă care s-au distins prin cercetări şi publicaţii în aceste domenii. Medicina a dat nu numai pe cei mai vechi practicieni, dar şi pe cei care au publicat mai …

Read More »

Ştiinţa în ţările române în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

Noile relaţii de producţie ce se dezvoltau înlesneau cercetarea ştiinţifică în domeniul cunoaşterii naturii, iar dezvoltarea luptelor politice da un cadru nou ştiinţelor umanistice. Pentru crearea bazei materiale a cercetării ştiinţifice era nevoie nu numai de impulsul creat de dezvoltarea economiei României, ci şi de un sprijin din partea statului, care trebuia să susţină întreaga aparatură necesară dezvoltării ştiinţifice. Cercetarea în domeniul ştiinţelor naturii presupune laboratoare, muzee, biblioteci de specialitate, şcoli necesare pregătirii cadrelor, între altele tot ce reclama bani. Sprijinul din partea statului, în care puterea la începutul perioadei era încă în mâna moşierimii, era foarte slab; numai pe …

Read More »