Tag Archives: Scriitori din Târgovişte

Sandu David

Sandu David (1923, Târgovişte – 30 iunie 2003) – poet . David, al cărui nume este David Sohn, urmează Gimnaziul şi Liceul „Cultura”, apoi Colegiul pentru studenţi evrei „M. Onescu” din Bucureşti. Între 1942 şi 1944 este deportat în Transnistria, la Vapniarka. De aici ajunge aventuros în Israel, unde se stabileşte. Scrie în limba română şi mai ales în ebraică. A fost preşedinte al Uniunii Asociaţiilor de Scriitori din Israel (1980-1990), e considerat reprezentativ pentru lirica israeliană, fiind ales preşedinte al PEN-Clubului israelian. Formaţia sa literară a inclus, dincolo de modernismul european, viziunile lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga şi B. …

Read More »

Diaconul Coresi

Diaconul Coresi (1510, Târgovişte – circa 1583) – editor şi tipograf. Prima menţiune despre Coresi „ot Târgovişte” se află în epilogul cărţii Octoih mic slavonesc (Braşov, 1557), tipărit împreună cu Oprea logofătul, al cărui ucenic era. În 1558 cei doi scot la Târgovişte, în tipografia lui Dimitrie Liubavici, în care s-au şi format, un Triod-Penticostar slavonesc, iar un an mai târziu, Coresi se stabileşte definitiv la Braşov. Până în 1583 el a tipărit aici sau în alte oraşe transilvănene numeroase cărţi religioase în slavonă şi română, fie la cererea oficialităţilor locale, fie la solicitarea domnilor sau mitropoliţilor din Ţara Românească …

Read More »

Constantin Cantacuzino Stolnicul

Stolnicul Constantin Cantacuzino (circa 1640, Târgovişte – 7 iunie 1716, Istanbul, Turcia) – diplomat, istoric şi geograf din Ţara Românească. Este fiul postelnicului Constantin Cantacuzino şi al Elinei, fiica domnitorului Radu Şerban. Inteligenţă critică ascuţită şi setoasă de cunoaştere, spirit politic pătrunzător şi eficient, conştient de valoarea personală şi de ascendenţa sa nobiliară (din Cantacuzini, legaţi de istoria Bizanţului, şi din Basarabi, voievozi ai Ţării Româneşti), stolnicul a ştiut să folosească până şi pribegiile pe care ura boierilor Băleni le-a impus familiei sale: el a folosit fiecare dintre pribegiile politice pentru a-i studia pe învăţaţii bizantini şi occidentali, pentru a …

Read More »

Ticu Archip

Ticu (Sevastia) Archip (4 ianuarie 1891, Târgovişte – 31 martie 1965, Bucureşti) – prozatoare, traducătoare şi autoare dramatică. Fiică a Elisei (născută Mainge) şi a lui Grigore Archip, ofiţer, Archip a absolvit, în 1913, Facultatea de Matematică din Bucureşti şi a predat această disciplină la diferite şcoli, între 1923 şi 1927 funcţionând şi ca asistentă a profesorilor Gheorghe Ţiţeica şi Dimitrie Pompeiu la seminariile de geometrie analitică şi de mecanică ale Facultăţii de Matematică. Formaţia sa profesională se va reflecta în viitoarele scrieri epice şi, mai pregnant, în cele dramatice, prin rigoarea construcţiei, exactitatea relatării şi logica foarte personală conferită …

Read More »

Matei Alexandrescu

Matei Alexandrescu (30 aprilie 1906, Târgovişte – 5 noiembrie 1979, Bucureşti) – poet, prozator şi cronicar literar. Fiu al Mariei şi al lui Constantin Alexandrescu, şef de gară, Alexandrescu a urmat şcoala la Câmpulung şi la Târgovişte, unde a absolvit în 1924 Liceul „Ienăchiţă Văcărescu”. Ca student al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, va frecventa şedinţele Institutului de Literatură şi cenaclul lui Mihail Dragomirescu. Profesorul l-a remarcat şi, după licenţă (1931), l-a inclus în suita sa de asistenţi onorifici. În 1935 îşi pregătea doctoratul cu o teză despre umorul lui I.L. Caragiale. Şef de cabinet la prefectura judeţului …

Read More »

Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti

Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti (1 ianuarie 1868, Târgovişte – 14 decembrie 1946, Bucureşti) – prozator. Este al doilea dintre cei patru copii ai lui Nicolae Brătescu, mic proprietar. Mama scriitorului, Alexandrina, era fiica lui Ioan Voinescu II. Între 1874 şi 1878, a urmat şcoala primară în Târgovişte. Este înscris, la Bucureşti, în pensionul Cocărescu, absolvit în 1882. Din septembrie 1882, urmează Liceul „Sf. Sava”. Prin 1885, ar fi fost animatorul revistei liceului, „Gogoneţul”, pe care o ilustra şi în care şi-ar fi tipărit câteva alcătuiri poetice. Bacalaureat în 1887, se înscrie la Facultatea de Medicină, pe care o părăseşte în anul …

Read More »

Grigore Alexandrescu

Grigore Alexandrescu (22 februarie 1810, Târgovişte – 25 noiembrie 1885, Bucureşti) – poet şi fabulist. Provenea dintr-o familie de mici boieri scăpătaţi: tatăl, Mihai Lixăndrescu, sameş şi vistier, mama, Maria (născută Fusea), cu înaintaşi pomeniţi în documentele vremii lui Constantin Brâncoveanu. A copilărit la Târgovişte; era un hoinar visător şi ruinele vechii curţi domneşti îi hrăneau himerele. La dascălul Rafail, împreună cu Vasile Cârlova, a învăţat greaca modernă, apoi „elinică”, în şcoala lui Mitilineu. Având o memorie prodigioasă, putea reproduce scene din Sofocle şi Euripide, îl ştia pe de rost pe Anacreon. În 1827, orfan de ambii părinţi, vine la …

Read More »

Ion Heliade Rădulescu

Ion Heliade Rădulescu (6 ianuarie 1802, Târgovişte – 27 aprilie 1872, Bucureşti) – poet, prozator, traducător, politician, filolog, îndrumător literar şi animator cultural. Tatăl, Ilie Rădulescu, a fost căpitan de poteră, apoi a slujit o vreme ca polcovnic în armata rusească, dobândind şi o oarecare avere: o moşie în judeţul Ialomiţa şi o casă în Bucureşti. Mama, Eufrosina (născută Danielopol), era dintr-o familie de negustori greci sau aromâni stabiliţi în Bucureşti. Heliade şi-a început instrucţia în greceşte, cu un dascăl Alexe, şi abia la 10 ani învaţă să citească româneşte pe o carte cu slove chirilice. La moşie citeşte Alexandria, …

Read More »