Tag Archives: Scriitori din judeţul Vaslui

Constantin Chiriţă

Constantin Chiriţă (12 martie 1925, Ibăneşti, judeţul Vaslui – 14 noiembrie 1991, Bonn-Konigswinter, Germania) – prozator. Este fiul Clarei (născută Marinescu) şi al lui Ion Chiriţă, învăţători. A urmat liceul la Bârlad, după care s-a apucat să facă studii politehnice, fără însă a le termina. Scurtă vreme a fost luptător de circ. După un timp a devenit redactor la „Scânteia” şi „Luceafărul”, în 1970 este ales secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, iar din 1977 vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. În 1988 se stabileşte în Germania. Evoluţia scrisului lui Chiriţă a însemnat o trecere de la proza convenţională realist-socialistă a anilor …

Read More »

Virgil Caraivan

Virgil Caraivan (7 februarie 1879, Şuletea, judeţul Vaslui – 11 februarie 1966, Bucureşti) – prozator. Urmaş al unei vechi familii de răzeşi, Caraivan este fiul Smarandei şi al învăţătorului Neculai Caraivan. După terminarea şcolii primare din satul natal, urmează cursurile Gimnaziului „Manolache Costache Epureanu” din Bârlad şi ale Liceului „Petru Rareş” din Piatra Neamţ, absolvind în 1900. Se înscrie la Facultatea de Drept şi la cea de Litere şi Filosofie ale Universităţii din Bucureşti, dar va renunţa, se pare, să-şi treacă examenele de licenţă. Lucrarea de seminar Ritmul muncii în poeziile populare, remarcată de Constantin Rădulescu-Motru, îi dă prilejul să …

Read More »

George Buznea

George Buznea (23 aprilie 1903, Vetrişoaia, judeţul Vaslui – 14 septembrie 1976, Bucureşti) – poet şi traducător. Este fiul Domnicăi (născută Bejan) şi al lui Gheorghe Buznea, ţărani. Buznea a avut o tinereţe supusă lipsurilor şi incertitudinilor, neizbutind să-şi termine studiile începute la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Prin 1926-1927, frecventa cenaclul lui Mihail Dragomirescu şi încerca să se afirme cu versuri la „Falanga” şi „Universul literar”. Mai apoi, pe când era în serviciul Bibliotecii Comunale din Brăila (1929-1939), a lucrat şi ca redactor la „Expresul”, „Luceafărul”, „Luceafărul literar şi artistic”, „Curierul”, „Relief dunărean”, „Gazeta Brăilei”, colaborând totodată …

Read More »

Gheorghe Bujoreanu

Gheorghe Bujoreanu (14 octombrie 1900, Ţuţcani, judeţul Vaslui – 28 mai 1990, Galaţi) – poet şi prozator. Absolvent, în 1921, al Şcolii Normale din Galaţi şi, în 1930, al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, Bujoreanu este un timp inspector în judeţele Ismail şi Cetatea Albă, apoi profesor la Bolgrad şi, din 1939 până la pensionare, la Galaţi. Debutează cu versuri în suplimentul ziarului „România nouă” (1921). Va colabora şi la „Licăriri”, „Luminişuri”, „Răsăritul”, „Freamătul literar”, „Ramuri”, „Albina”, „Familia noastră” (la care este redactor), „Convorbiri critice”, „Bugeacul”, „Revista Fundaţiilor Regale” şi „Orizonturi”. La Bolgrad îşi tipăreşte în 1936 volumul …

Read More »

Constantin I. Balmuş

Constantin I. Balmuş (25 mai 1898, Murgeni, judeţul Vaslui – 13 iulie 1957, Geneva, Elveţia) – clasicist. Fiu al unui institutor, Balmuş începe şcoala la Iveşti, venind în 1909 la Liceul Internat din Iaşi, unde în acea vreme erau profesori Garabet Ibrăileanu, Vasile Bogrea, M. Carp, M. Jacotă, Calistrat Hogaş, Iorgu Iordan etc. Absolvind secţia clasică, după război se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din acelaşi oraş, iar în 1920 îşi ia licenţa în filologie clasică cu magna cum laude. După o scurtă perioadă de profesorat la Liceul Militar din Iaşi, urmează câteva stagii de specializare …

Read More »

Elie Baican

Elie Baican (1845, Crasna, judeţul Vaslui – 1912, Bucureşti) – folclorist. După şcoala primară şi seminarul absolvit la Huşi, urmează Academia din Iaşi (fosta Academie Mihăileană), Şcoala Normală de la Trei Ierarhi, iar după 1875, Facultatea de Litere la Bucureşti. A fost institutor la Iaşi, timp în care i-a cunoscut pe Mihai Eminescu, Titu Maiorescu şi Ion Creangă, iar între 1892 şi 1895 a fost director la o şcoală primară din Focşani. A colaborat la „Timpul”, „Epoca”, „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Sămănătorul”, „Făt-Frumos” etc. Prefaţându-i Literatura populară sau Palavre şi anecdote (1882), Mihai Eminescu nădăjduia că „autorul lor îşi …

Read More »

Avram Adolf Axelrad

Avram Adolf Axelrad (1879, Bârlad, judeţul Vaslui – 12 august 1963, Bucureşti) – poet, gazetar şi traducător. Axelrad face studii liceale la Bârlad. Elev, începe a colabora la gazetele locale („Paloda”, 1896-1899; „Vocea Tutovei”, 1898), folosind pseudonime ca Sorin, A. (şi Alecu) De la Tutova sau Delatutova. E printre cei ce redactau aici, în 1898, săptămânalul „Aurora zionistă”. În preajma lui 1900, obţine atestatul de institutor de limba română pentru şcolile israelite; predă la Huşi, scurt timp, apoi în urbea de origine, spre a se stabili ulterior la Bucureşti. În capitală, a funcţionat la şcolile „Maria” şi „Ronetti-Roman” (unde a …

Read More »

Constantin Asiminei

Constantin Asiminei (20 iulie 1894, Epureni, judeţul Vaslui – 31 ianuarie 1947, Galaţi) – poet. Fiu al unei familii de ţărani săraci, Asiminei urmează cursurile primare în satul natal, gimnaziul la Huşi, iar liceul la Bârlad, terminându-l în 1916. După ce a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii bucureştene (1923), funcţionează ca profesor de filosofie şi pedagogie la Huşi şi Galaţi, apoi ca inspector general al şcolilor. Publică versuri, proză, cronici şi articole (semnându-le uneori şi C.A., Const. As., C.A. Siminei) în „Drum drept”, „Neamul românesc”, „Luceafărul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Gazeta ţăranilor” (unde a fost şi secretar de redacţie), …

Read More »

L.M. Arcade

L.M. Arcade (pseudonimul literar al lui Leonid Mămăligă) (13 iulie 1921, Vaslui – 4 decembrie 2001, Paris) – prozator, poet, eseist şi dramaturg. Este fiu al Semproniei (născută Terfaloga) şi al lui Mina Mămăligă, ofiţer. Îşi face clasele elementare şi liceale la Lugoj, localitate din care se trăgea familia mamei sale, şi Lipcani (Bucovina), luându-şi bacalaureatul în 1940, la Lugoj. Urmează Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti (licenţiat în 1944). Debutează încă din liceu, cu poezii, în revista „Iconar”, dar adevărata afirmare publicistică o consideră a fi eseul Cele două Europe, publicat în 1943 în paginile revistei „Vremea”. Colaborează …

Read More »

Felix Aderca

Felix Aderca (pseudonimul literar al lui Zelicu Froim Adercu) (13 martie 1891, Puieşti, judeţul Vaslui – 12 decembrie 1962, Bucureşti) – prozator, poet, eseist, publicist, dramaturg şi estetician. Primul dintre cei cinci copii ai Deborei (Dobrişei, născută Iosub) şi ai lui Avram Adercu, primeşte la naştere numele Froim Zeilic. Părinţii, „comersanţi” săraci de religie mozaică, veniţi de prin Cehia, ajung în Moldova. Aderca începe şcoala în Puieşti şi urmează, la Craiova, cursurile Liceului „Carol I”, fiind însă eliminat în ultimul an. Îşi încearcă, fără succes, şansele literare la „Sămănătorul” (1907), „Ramuri” (1909) şi „Convorbiri critice” (1909), unde trimite însemnări critice …

Read More »