Tag Archives: Scriitori din judeţul Teleorman

Alexandru Depărăţeanu

Alexandru Depărăţeanu (25 februarie 1834, Roşiorii de Vede, judeţul Teleorman – 9 ianuarie 1865, Bucureşti) – poet. Copilăria şi-a petrecut-o la Depăraţi, moşia tatălui, boierul Petru Depărăţeanu. Şcoala primară o face la Roşiori de Vede, liceul în Bucureşti, la „Sf. Sava”. Urmează studii la Paris şi călătoreşte în Italia, Germania, Spania. Se întoarce din străinătate în 1859, fără vreun titlu universitar. Subprefect al plasei Teleorman (1860), deputat în Camera Legislativă (1864), Depărăţeanu moare pe neaşteptate. În 1861 îi apăruseră volumele de versuri Ciocoii vechi şi ciocoii noi şi Doruri şi amoruri, iar în 1864, drama Grigorie Vodă, domnul Moldovei. Depărăţeanu …

Read More »

Anghel Demetriescu

Anghel Demetriescu (5 octombrie 1847, Alexandria, judeţul Teleorman – 18 iulie 1903, Karlsbad, azi Karlovy Vary, Cehia) – traducător, teoretician şi critic literar. Fiu al Chrysantei (născută Velleanu) şi al lui Dumitru Simion, boiangiu, Demetriescu învaţă mai întâi la Alexandria, apoi la Gimnaziul „Matei Basarab” şi la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti, urmând o vreme şi cursurile Facultăţii de Litere. În 1869 era profesor la cursul inferior al Liceului „Sf. Sava” şi, mai târziu, director al internatului acestei şcoli. Prieten cu Dimitrie August Laurian şi cu Ştefan C. Michăilescu, a colaborat la „Tranzacţiuni literare şi ştiinţifice” şi a fost în …

Read More »

Aurel Deboveanu

Aurel Deboveanu (5 iulie 1929, Turnu Măgurele, judeţul Teleorman) – prozator. Absolvent, în 1953, al Academiei de Ştiinţe Economice din Leningrad, în 1967 îşi ia doctoratul în economie; funcţionează apoi ca economist, iar în perioada 1969-1974 ca redactor-şef al „Gazetei finanţelor”. Debutează publicistic în „Tribuna” (1963). Încă de la început, Deboveanu se dovedeşte un prozator preocupat de probleme sociale contemporane, descriind conflicte ce pot lua naştere într-o colectivitate dominată de laşitate şi conformism. Primul volum, Miss ’65 (1967), alcătuit din schiţe şi nuvele, cuprinde în germene tematica abordată ulterior şi în romanele Vacanţa mea la Bucureşti (1969) şi Luni, după …

Read More »

Iordan Datcu

Iordan Datcu (10 iunie 1933, Băcăleşti, judeţul Teleorman) – folclorist, editor şi istoric literar. Este fiul Radei (născută Lupu) şi al lui Oprea Datcu, ţărani. După absolvirea liceului la Roşiori de Vede (1944-1952), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Bucureşti (1952-1957). Este mai întâi profesor la şcolile din Crângeni şi Băcăleşti, din judeţul Teleorman, apoi redactor la Editura pentru Literatură (1963-1969) şi Editura Minerva (1963-1994). Din 1994, funcţionează ca cercetător la Institutul de Filosof ie al Academiei Române şi apoi la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, unde i se încredinţează responsabilitatea de redactor coordonator al Dicţionarului …

Read More »

Florian Cristescu

Florian Cristescu (1 august 1884, Segarcea din Deal, judeţul Tele­orman – 29 iunie 1949, Turnu Măgurele, judeţul Teleorman) – autor de literatură pentru copii. Este fiul lui Stan Cristea-Măringic, învăţător. Poartă numele Florea Măringic în primele trei clase primare, pe care le urmează în satul natal. Se mută apoi cu şcoala la Turnu Măgurele, unde, după încheierea primului ciclu al şcolarizării, este înscris la Gimnaziul „Sf. Haralambie” (1896-1902); aici e trecut în catalog cu numele Cristescu St. Florea. După absolvirea Şcolii Normale a Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, în Bucureşti (1905-1906), este încadrat ca învăţător la Şcoala de aplicaţie de …

Read More »

Stan V. Cristea

Stan V. Cristea (16 martie 1950, Sfinţeşti, judeţul Teleorman) – poet şi publicist. Este fiul Floarei (născută Mincă) şi al lui Vasile Cristea, ţărani. După studii gimnaziale la Sfinţeşti (1961-1965) şi liceale la Roşiori de Vede, este absolvent al Facultăţii de Filo­sofie-Istorie a Universităţii din Bucureşti (1981). Funcţionează ca instructor şi instructor principal la Centrul Creaţiei Populare Teleorman (1980-1990) şi este, din 1995, consilier la Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Teleorman. Secretar al Fundaţiei Culturale „Marin Preda” din Alexandria (din 1995), îndeplineşte şi funcţia de redactor-şef al revistei de cultură a judeţului Teleorman, „Meandre”, care apare la Alexandria din anul …

Read More »

Corina Cristea

Corina Cristea (15 februarie 1933, Roşiori de Vede, judeţul Teleorman) – prozatoare. Mama (născută Frâncu) descinde din familia lui Sextil Puşcariu. După ce a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1955-1961), va fi profesoară de engleză la o şcoală generală şi la Liceul „Spiru Haret” din Bucureşti (1963-1966). Debutează în „Luceafărul” (1967) cu Alba Roza, iar prima carte, Prietena mea Si, îi apare în 1969. Proza scrisă de Cristea poartă amprenta unei stilistici cu accente lirice feminine fine, sondând relaţia tensionată din cuplu. Protagonista este femeia matură sau adolescenta în perma­nentă căutare de sine, încercând să-şi construiască personali­tatea …

Read More »

Ion Chiru-Nanov

Ion Chiru-Nanov (7 ianuarie 1882, Nanov, judeţul Teleorman – 22 iulie 1917, Iaşi) – prozator. Fiu de ţăran, Chiru-Nanov a urmat şcoala primară în localitatea natală (a cărei denumire şi-o adaugă numelui de familie), iar gimnaziul la Alexandria. A făcut, se pare, liceul la Bucureşti, după care a fost institutor, corector la „Adevărul” şi la „Monitorul Oficial” şi impiegat la Casa Şcoalelor. Între 1910 şi 1912 era „student” la Şcoala Superioară de Ştiinţe de Stat. În 1905 debutează cu o poezie în „Duminica” (unul dintre suplimentele „Adevărului”). Tot acolo, va mai publica până în 1912, iscălind şi Ion Crângu, schiţe …

Read More »

Petre Bellu

Petre Bellu (18 iunie 1896, Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – 14 noiembrie 1952, Bucureşti) – prozator şi autor dramatic După terminarea şcolii primare în Roşiori de Vede, unde se stabiliseră părinţii săi (Sevastia şi Enache), de origine macedoromână, Bellu îşi părăseşte familia (decimată de tuberculoză) şi vagabondează, oprindu-se prin 1911 la Bucureşti, unde învaţă şi profesează tâmplăria. Frecventează întrunirile mişcării socialiste, aderând la o ideologie sentimental-umanitaristă care va deveni principiul generator al scrisului său. Câteva articole îi apar în presa socialistă, apoi, în 1929, debutează, în „Foaia tinerimii” cu povestea Gheorghe Bolboacă. Succesul primei cărţi, Apărarea are cuvântul (1934), dă …

Read More »

George Bălan

George Bălan (11 martie 1929, Turnu Măgurele, judeţul Teleorman) – eseist. După ce urmează Conservatorul din Bucureşti (1950-1955) şi face studii de muzicologie la Moscova (1957-1961), devine cadru didactic la Catedra de estetică a Conservatorului din Bucureşti. A făcut şi studii de teologie. A fost redactor muzical la „Contemporanul” (1951-1957, 1961-1963). În 1977 s-a stabilit la Munchen, apoi la Sankt Peter, în Pădurea Neagră, unde a fondat Societatea Internaţională „Musicosophia”. Eseistica muzicologului, paginile de prezentare a unor momente şi figuri din istoria muzicii, scrise nu numai cu o deplină stăpânire a domeniului, ci şi cu anume frazare ataşantă, au fost …

Read More »