Tag Archives: Scriitori din judeţul Caraş Severin

Damaschin T. Bojincă

Damaschin Toma Bojincă (18 octombrie 1802, Gârlişte, judeţul Caraş-Severin – 17 august 1869, Dumbrăveni, judeţul Suceava) – istoric şi publicist. Este fiul Florincăi şi al lui Matei Bojincă (Popovici), preot. Îşi începe învăţătura la Oraviţa sau la Vârşeţ, trecând apoi la Gimnaziul Piarist din Timişoara. După studii, neterminate, la Seminarul Teologic din Vârşeţ, urmează filosofia la Seghedin (1822-1823) şi dreptul la Oradea (1824-1826) şi Pesta (1826-1829). O carieră ecleziastică fiindu-i refuzată de episcopul sârb Ştefan Stratimirovici, se dedică activităţii culturale şi publicistice. A colaborat, în 1830, împreună cu Moise Nicoară, la „Calendar românesc”, scos la Buda de Ştefan P. Niagoe, …

Read More »

Doina Bogdan-Dascălu

Doina Sofia Bogdan-Dascălu (27 noiembrie 1942, Reşiţa) – stilistician şi editoare. Este fiica Semproniei (născută Şimic), funcţionară, şi a lui George C. Bogdan, publicist. Urmează liceul în oraşul natal (1957-1960) şi Facultatea de Filologie, secţia română-germană, a Universităţii din Timişoara (1960-1965). După absolvire, este repartizată în activitatea de cercetare ştiinţifică, la sectorul de lingvistică din cadrul Bazei de Cercetări Ştiinţifice Timişoara a Academiei Române unde este cercetător şi în prezent. Din anul 1998, va fi şi cadru didactic la Universitatea Tibiscus din Timişoara. Şi-a luat doctoratul în filologie cu teza Limbajul criticii literare româneşti (1979). A colaborat la „Orizont”, „Limbă …

Read More »

Virgil Birou

Virgil Birou (11 mai 1903, Tigvaniu Mare, judeţul Caraş-Severin – 22 aprilie 1968, Timişoara) – prozator şi publicist. Este fiul Ioanei (născută Zară) şi al lui Iuliu Birou, învăţători. A absolvit, în 1930, Facultatea de Mine din cadrul Institutului Politehnic din Timişoara. În 1933, este printre membrii fondatori ai societăţii literare „Altarul cărţii”, iar mai târziu, preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor din Banat, funcţie pe care o deţine până la desfiinţarea acesteia de către autorităţile comuniste. A debutat în 1932, în revista timişoreană „Vrerea”. A colaborat la „Revista Fundaţiilor Regale”, „Vremea”, „Scrisul bănăţean”, „Orizont” etc. Primul volum al lui Birou, Oameni …

Read More »

Pavel Bellu

Pavel Bellu (14 martie 1920, Vrăniuţ, judeţul Caraş-Severin – 9 ianuarie 1988, Cluj Napoca) – poet, prozator şi eseist. Este fiul Rujei (născută Peia) şi al lui Pavel Bellu, ţărani. A urmat Liceul „General Dragalina” din Oraviţa, luându-şi bacalaureatul la Timişoara (1939). S-a înscris la Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, pe care a întrerupt-o din cauza războiului, trecând în 1940 la Şcoala militară de ofiţeri, terminată în 1943. În 1945, s-a stabilit la Cluj, unde a urmat Facultatea de Filosofie şi Litere (1945-1948). În 1975, şi-a susţinut examenul de doctorat cu teza Tragicul senin, sub îndrumarea …

Read More »

Florin Bănescu

Florin Bănescu (28 martie 1939, Armeniş, judeţul Caraş-Severin) – prozator şi traducător. Este fiul Elenei-Brânduşa şi al lui Marcu Bănescu, preot. A urmat liceul la Timişoara (1953-1956), apoi Facultatea de Medicină, absolvită în acelaşi oraş (1962). Îşi practică meseria de medic în Dobrogea (Medgidia, Cogealac), apoi la Hunedoara şi Arad, la Centrul Sanitar Antiepidemic. În timpul studenţiei a frecventat cenaclurile literare timişorene, iar mai târziu, la Arad, a fost redactor responsabil la „Viaţa literar-artistică”, „Orizont arădean” (supliment literar al revistei „Orizont” din Timişoara) şi Almanahul „Aradul literar”, fiind şi preşedinte al Cenaclului din Arad al Uniunii Scriitorilor. A colaborat, îndeosebi …

Read More »

Iosif Băcilă

Iosif Băcilă (12 septembrie 1947, Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin) – poet. Este fiul Floarei Băcilă, funcţionară, şi al lui Iosif Băcilă, tâmplar. Urmează şcoala generală în localitatea natală, apoi liceul în comuna Bozovici (1961-1965) şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara (1968-1972). A debutat cu poezie în revista „Orizont” (1979). Imaginea-cheie a liricii lui Băcilă este aceea a locului natal, văzut ca spaţiu privilegiat, generator de sentimente şi aserţiuni lirice, textul reflectând puternice afinităţi cu poezia lui Lucian Blaga: „Să ştii că-i frumos / Să te auzi în cuvânt / (veghe adunată într-un dor de-aurori); / În fiecare vers. E …

Read More »

Gheorghe Azap

Gheorghe Azap (26 iulie 1939, Ticvaniu Mic, judeţul Caraş-Severin) – poet. Este fiul Elenei (născută Cătană) şi al lui Gheorghe Azap, tâmplar. Face studii gimnaziale la Ticvaniu Mic şi liceale la Oraviţa, Anina şi Timişoara. Este redactor la revista „Răzoare” (Gravita, 1996). Colaborează la „Caraş Severinul literar şi artistic” (Reşiţa), „Flamura”, „Timpul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Drapelul roşu” (toate de la Timişoara), „România literară”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna” etc. După debutul din „Scrisul bănăţean” (1958), a urmat o lungă aşteptare până la apariţia volumului colectiv Uneori zborul (1974). Prima carte, placheta de versuri Maria, îi apare în 1975. Încă de la început, atât …

Read More »

Ion Marin Almăjan

Ion Marin Almăjan (pseudonimul literar al lui Ion Marin) (16 noiembrie 1940, Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin) – prozator şi critic literar. Este fiul lui Petru Lala, miner, şi al Ioanei Almăjan (născută Marin), muncitoare. Urmează studiile şcolilor elementare din Dalboşeţ şi Bozovici. A absolvit Colegiul „Constantin Diaconovici-Loga” şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara secţia româno-germană (1965), devenind redactor-şef adjunct la ziarul „Drapelul roşu” (1966-1979), directorul Editurii Facla (1979-1989), bibliotecar (1989-1991) şi şef al departamentului cultural al ziarului „Renaşterea bănăţeană” (din 1991). Din 2001 până în 2005 director al Direcţiei de cultură, culte al Patrimoniului Cultural Naţional al judeţului Timiş. …

Read More »

Eftimie Murgu

Eftimie Murgu (28 decembrie 1805, Rudăria, azi Eftimie Murgu, judeţul Caraş-Severin – 12 mai 1870, Budapesta) – jurist, filosof, filolog şi politician. Este fiul Cumbriei (născută Pungilă) şi al lui Simu Murgu, ofiţer dintr-un regiment de graniţă din Banat. A urmat cursuri de filosofie la Seghedin (1826) şi la Pesta (1827), unde a absolvit şi Facultatea de Drept (1830). După obţinerea titlului de doctor în drept (1834) este chemat la Iaşi, inaugurând aici cursurile de filosofie în limba română la Academia Mihăileană. Din cauza neînţelegerilor cu Gheorghe Asachi şi cu domnitorul Mihai Sturdza, se mută la Bucureşti, ca profesor de …

Read More »