Tag Archives: Scriitori din Basarabia

Grigore Botezatu

Grigore Botezatu (14 ianuarie 1929, Baraboi, judeţul Edineţ, Basarabia) – etnolog. Este fiul Anei (născută Burbulea) şi al lui Gheorghe Botezatu, ţărani răzeşi. A absolvit Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1954), fiind apoi cercetător ştiinţific, şeful secţiei de folclor (1979-1999) şi director adjunct al Institutului de Etnografie şi Folclor al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1991-1999). Şi-a luat doctoratul în filologie cu teza Genurile folclorice şi realitatea istorică (pe baza folclorului haiducesc) (1966). A fost distins cu titlul onorific „Om emerit” (1990) şi cu Premiul „Dacia”, iar în 1995, cu Premiul „Simion Florea …

Read More »

Eliza Botezatu

Eliza Botezatu (7 noiembrie 1938, Briceni, judeţul Edineţ, Basarabia) – istoric literar. Este fiica Anei (născută Chizân) şi a lui Nicolae Cracan, ţărani. Absolventă, în 1961, a Universităţii de Stat din Chişinău, a susţinut doctoratul în filologie în 1972, parcurgând toată ierarhia universitară, până la gradul de profesor (1992). A predat la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălţi, apoi la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău. Între 1979 şi 1986, a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. A fost şi secretar al Uniunii Scriitorilor de la Chişinău (1986-1987). Botezatu s-a …

Read More »

Gheorghe Bogaci

Gheorghe Bogaci (20 aprilie 1915, sat Vasileuţi, judeţul Hotin, Basarabia – 29 noiembrie 1991, Moscova) – folclorist şi istoric literar. Este fiul Teodorei (născută Mizumscaia) şi al lui Teodosie Bogaci, preot. A urmat liceul la Hotin şi Cetatea Albă, iar în 1938 a absolvit Facultatea de Litere din Iaşi, unde a şi lucrat, scurt timp, ca asistent universitar la Catedra de slavistică. Între 1946 şi 1971, a fost colaborator ştiinţific, apoi şef al sectorului de folclor al Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe al Republicii Moldova, iar între 1971 şi 1980, conferenţiar universitar la Institutul Pedagogic din …

Read More »

Igor Block

Igor Block (18 septembrie 1918, Soceteni, judeţul Lăpuşna, Basarabia – 4 februarie 1988, Bucureşti) – poet şi traducător. Este fiul Mariei (născută Frunză), culegătoare de folclor şi interpretă a cântecelor populare româneşti, şi a lui Heinrich Block, ziarist şi traducător. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. A colaborat cu poezie la „Cuget clar”, „Jurnalul literar”, „Basarabia literară” şi „Viaţa Basarabiei”. Poeziile au fost adunate în plachetele de versuri Dragostea văzută de poeţi (1939, volum colectiv), Poeme (1940) şi Calea cu spini (1941). După război, publică fabule, epigrame, poezie umoristică, mai ales în „Urzica”. Concepută într-o manieră tradiţionalistă, …

Read More »

Axentie Blanovschi

Axentie Blanovschi (14 februarie 1934, Budăi, judeţul Orhei, Basarabia) – poet şi publicist. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Republica Moldova (1956), a fost redactor-şef al ziarului „Tinerimea Moldovei” (1965-1969) şi redactor-şef adjunct al săptămânalului „Literatura şi arta” (1981-1990). A debutat editorial cu placheta de versuri Sub geana codrului (1958), tributară perspectivei festivist-idilice a epocii. Blanovschi n-a evoluat considerabil ca poet nici în cartea care îi reprezintă întreaga poezie, La vatra soarelui (1982). La viziunea simplificatoare asupra vieţii se adaugă simplismul expresiei. Blanovschi a practicat cu un anumit succes publicistica „la zi”, în paginile …

Read More »

Vladimir Belistov

Vladimir Belistov (22 aprilie 1918, Chişinău – 21 februarie 2000, Chişinău) – poet, prozator şi traducător. Este fiul Anastasiei (născută Nicolaev) şi al lui Nicolae Belistov. A absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău (1948). A scris poeme pentru copii şi tineret (Grică Pierde-Vară, 1955, Lauda de sine nu miroase-a bine…, 1957), proză (romanele Două surori, în revista „Nistru”, şi Soldaţii, apărut fragmentar în săptămânalul „Cultura”), a publicat reportaje, schiţe, recenzii şi cronici teatrale în reviste şi ziare din Chişinău („Cultura”, „Nistru”, „Femeia Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Învăţătorul sovietic”, „Tinerimea Moldovei”). Cunoscător temeinic al limbilor greacă, latină, …

Read More »

Nicolae Băieşu

Nicolae Băieşu (24 iunie 1934, Caracuşenii Vechi, judeţul Hotin, Basarabia, azi raionul Briceni, Republica Moldova) – folclorist şi profesor. Este fiul Eugeniei (născută Lipceanschi) şi al lui Mihail Băieşu, ţărani. A absolvit Şcoala Pedagogică din Soroca (1955) şi a făcut studii superioare la Facultatea de Istorie şi Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” (1956-1960) şi la Universitatea de Stat din Chişinău (1960-1961). A obţinut titlul de doctor habilitat, cu teza Folclorul calendaristic în Republica Moldova şi în localităţile româneşti din Ucraina. Între 1991 şi 1999 a fost şef al secţiei de studiere a culturii populare la Institutul de Etnografie şi …

Read More »

Ana Barbu

Ana Barbu (5 februarie 1936, Bulboaca, judeţul Chişinău, Basarabia) – prozatoare. A absolvit, la Bucureşti, Facultatea de Filologie, secţia limbă şi literatură română, în anul 1958. Lucrează iniţial în învăţământ, între anii 1966 şi 1971, este redactor la revista „Tomis” din Constanţa, apoi, din 1972 până în 1984, la Editura Eminescu, iar în perioada 1984-1993, la Editura Cartea Românească. A debutat cu schiţe în revista „Luceafărul”, al cărei premiu pentru proză l-a obţinut în 1963. Prima ei carte, Nunta de argint, apare în 1966. Proza scurtă publicată de Barbu reuneşte schiţe şi povestiri în care sunt analizate stări afective variate, …

Read More »

Gheorghe Barbă

Gheorghe Barbă (14 noiembrie 1929, Ismail, Basarabia) – istoric literar. Este fiul Ninei şi al lui Calistrat Barbă, învăţători. Părinţii refugiindu-se peste Prut în anii ’40, Barbă urmează Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova, apoi Facultatea de Limba şi Literatura Rusă din cadrul Institutului Pedagogic „Maxim Gorki” din Bucureşti, absolvind-o în 1953. A fost cadru didactic la Universitatea Bucureşti, luându-şi doctoratul în filologie cu teza Mihail Şolohov şi literatura română (1971). Debutează în publicistică în 1960. Colaborează la revistele „Romanoslavica”, „Studii de literatură universală”, „Analele Universităţii Bucureşti”, „Secolul 20”, „Rumânskaia literatura”, „România literară”, „Luceafărul”, „Novîi mir”, „Vestnic M.G.U.” etc. Publică articole, …

Read More »

Iosif Balţan

Iosif Balţan (25 decembrie 1923, Chişinău – 18 septembrie 1975, Chişinău) – poet şi eseist. Absolvent al Cursurilor Superioare de Literatură (1956) şi al Institutului de Literatură „Maxim Gorki” (1958) de la Moscova, a fost redactor-şef adjunct al revistei „Nistru” şi al săptămânalului „Cultura Moldovei”. Debutează editorial cu placheta de versuri La straja vieţii (1949). Până în 1974, îi apar alte numeroase volume, precum Din iureşul anilor (1959), Patru sute de privighetori (1963), De vorbă cu dragostea (1965), Nopţi de veghe (1971) etc. Lirica lui Balţan este una care răspunde conjuncturii istorice, dominată de un retorism calculat şi de şabloane …

Read More »