Tag Archives: România

Caracteristicile generale ale epocii fierului pe teritoriul României

Trecerea la epoca fierului nu a însemnat numai adoptarea folosirii fierului, care a determinat, de sigur, o creştere a productivităţii muncii şi a creat premisele unor relaţii sociale mai evoluate, ci etapa cea nouă a mai avut şi alte caracteristici în afară de cele subliniate mai sus. În economie se constată, la începutul epocii fierului, o puternică orientare spre păstorit, care a dus şi la o intensificare a exploatării sării, de care se lega de asemenea şi o activitate de schimb. Economia păstorească predomină în toate complexele culturale cu caracter de tranziţie. Agricultura cade din nou în această vreme pe …

Read More »

Viaţa politică şi socială în România între 1878-1900

Politica internă În ultimul sfert al secolului al XIX-lea, viaţa politică din România continuă să fie dominată de reprezentanţii celor două principale partide de guvernământ, liberal şi conservator. Întărirea poziţiilor economice ale burgheziei în raport cu moşierimea, ca urmare a dezvoltării industriale a ţării, au făcut ca influenţa politică a celei dintâi să marcheze o continuă creştere. Pentru a contrabalansa rolul crescând al burgheziei în viaţa politică a ţării, moşierimea s-a văzut adesea silită să se sprijine tot mai mult pe unele elemente ale burgheziei mijlocii, care se bucurau de mai multă popularitate în rândul maselor, cu ajutorul cărora sperau …

Read More »

Perioada timpurie a Hallstattului (fazele A şi B) pe teritoriul României

Înainte de a se fi constituit trăsăturile caracteristice ale primei epoci a fierului, triburile de pe teritoriul patriei noastre au trăit în forme de viata sociala şi economică), moştenite m parte din epoca bronzului, iar m parte anunţând o epocă nouă. Perioada de tranziţie reprezintă o vreme în care elementele vechi se menţin la un loc cu altele noi, care se vor dezvolta ulterior. În stadiul actual al documentării, două sunt manifestările care reprezintă în chip mai izbitor – dar nu singurele – legătura genetică între trecut şi prima epocă a fierului propriu-zisă (Hallstatt C): depozitele şi turnătoriile care caracterizează …

Read More »

Istoriografia României

Dintre domeniile creaţiei culturale, istoria a fost produsul cel mai strălucit al secolului al XVII-lea, cel care, prin cronicari, a pus bazele conştiinţei de neam a românilor. În secolul al XVIII-lea, centrul studiilor de istorie se mută în Transilvania, unde Şcoala Ardeleană face din istoriografie o armă de luptă a românilor ardeleni în mişcarea de emancipare politică. Apoi, o dată cu mişcarea romantică de la începutul secolului al XIX-lea, istoriografia românească redescoperă istoria mai veche şi mai nouă a ţinuturilor locuite de români şi de strămoşii lor şi o interpretează potrivit canoanelor specifice romantismului. Spiritul critic îşi face apariţia în …

Read More »

Provincia romană Dacia şi teritoriul României răsăritene până la împărţirea Imperiului Roman

Formarea provinciei Dacia Astfel deci întreaga lume iliro-tracă ajunsese sub stăpânirea romană. Armele romane pătrunseseră până la sarmaţi, iar aceştia pentru moment nu erau nişte concurenţi serioşi ai împărăţiei romane. De cealaltă parte, germanii păreau înclinaţi spre o paşnică vecinătate: după succesul său dacic, Traian se putea îndrepta cu totul în spre războaiele asiatice, care-i aduseră noi onoruri, iar statului roman o siguranţă a graniţelor dintr-acolo. Aceasta nu-l făcu însă să uite consolidarea noii situaţii la miazănoapte de Hemus. Moesia îi păru destul de bine mărginită prin Dunăre şi din noua cucerire tracă el alcătui o nouă provincie, căreia – …

Read More »

Paleoliticul pe teritoriul României

La începutul cuaternarului, lanţul Carpaţilor suferă o ridicare treptată de peste 1.000 m; pe vârfurile înalte apar apoi gheţarii. Urmele acestora – circuri glaciare şi morene – sunt prezente în toate masivele care depăşesc 2.000 m altitudine; Parâng, Retezat, Făgăraş, Bucegi, Rodna etc. Prin înălţarea Carpaţilor, lacurile care acopereau o bună parte din Oltenia, Muntenia, Transilvania, Moldova de Jos şi Câmpia Panonică, se retrag în regiuni din ce în ce mai joase. Puhoaiele apelor devin mult mai active, umplând lacurile cu pietrişuri, nisipuri şi mâluri, în care mai apoi, datorită ridicării scoarţei pământului, apele îşi adâncesc văile, luând astfel naştere …

Read More »

Izvoarele istoriei României

Epoca străveche şi veche Pentru reconstituirea istoriei străvechi şi vechi a României, izvoarele cele mai importante sunt cele arheologice, literare şi epigrafice. Izvoarele arheologice sunt urmele materiale ale vieţii şi activităţii omului, păstrate în pământ (dar uneori şi la suprafaţă), câteodată şi în apă, care pot servi la reconstituirea vieţii umane în trecut. De descoperirea, studiul şi interpretarea acestor izvoare se ocupă, cu metode proprii, o ştiinţă auxiliară a istoriei – arheologia. Marele avantaj al izvoarelor arheologice este că ele există şi pentru teritorii sau epoci care n-au stat în atenţia scriitorilor antici şi, deci, nu sunt ilustrate de izvoarele …

Read More »

România în timpul celui de-al doilea război mondial

Preliminarii Încheierea Pactului de neagresiune sovieto-german din vara anului 1939 a modificat substanţial raporturile de forţe în Europa. S-a procedat la o împărţire a sferelor de influenţă în Europa răsăriteană, fapt ce a afectat grav România, deschizând calea către pierderi de teritorii. Pactul a avut pentru politicienii români efectul „unui trăsnet din senin”. La 1 septembrie 1939, Germania a invadat Polonia, iar două zile mai târziu Anglia şi Franţa au declarat război Germaniei. Astfel a început al doilea război mondial. La 7 septembrie, Consiliul de Coroană de la Palatul Cotroceni a decis neutralitatea României. Practic, această hotărâre era în favoarea …

Read More »

România în timpul Războiului Rece

Situaţia internaţională La sfârşitul celui de al doilea război mondial lumea devine bipolară din punct de vedere politic şi militar. Statele Unite erau incontestabil cel mai puternic stat din lume. Cu o economie foarte puternică, puţin afectată de război, cu o mare flotă şi o armată prezentă în Europa de Vest şi Extremul Orient, Statele Unite îşi manifestă supremaţia în lume. URSS a fost propulsată de război în poziţia de a doua mare putere a lumii. Marile sacrificii umane, întărirea prestigiului internaţional ca urmare a victoriilor împotriva Germaniei, instaurarea dominaţiei în răsăritul Europei au favorizat afirmarea statului sovietic în lume. …

Read More »

Proclamarea independenţei României (9 mai 1877)

Încă la 25 aprilie / 7 mai, „Românul” cerea proclamarea independenţei. A doua zi, 26 aprilie / 8 mai, artileria română răspundea la Calafat bombardamentului turcesc, trăgând asupra Vidinului. Se ajunsese la starea de război cu Turcia. În masele largi, agitaţia pentru independenţă se intensificase. «Nu vă faceţi idee – scria în această vreme din Bucureşti Farcy, corespondentul ziarului parizian „Le Constitutionnel” – de indignarea care domneşte în Bucureşti contra turcilor. Lumea e hotărâtă la cele mai mari sacrificii pentru a cuceri independenţa». Chiar în rândurile deputaţilor şi senatorilor, curentul pentru proclamarea imediată a independenţei şi a stării de război …

Read More »