Tag Archives: România

Războiul pentru cucerirea independenţei României

În urma constituirii statului naţional şi a reformei agrare din 1864, economia capitalistă a României s-a dezvoltat într-un ritm tot mai viu. În unele din ramurile industriei se constată o creştere a utilizării maşinilor. Extinderea muncii salariate accentua dezvoltarea capitalismului în agricultură. Reţeaua de căi ferate, inexistentă la 1864, ajunsese în 1877 la peste 1.250 km, dar numărul locomotivelor şi al vagoanelor folosite era neîndestulător. Se creaseră primele instituţii de credit şi asigurare, piaţa internă se lărgise simţitor, iar volumul comerţului exterior se dublase. Dezvoltarea capitalistă a economiei româneşti era însă frânată de resturile de relaţii feudale în agricultură şi …

Read More »

Constituţia României din 1991

La 21 noiembrie 1991 s-a adoptat Constituţia actuală a României. Ea a fost validată printr-un referendum la 8 decembrie 1991. Legea fundamentală a ţării cuprinde 7 titluri şi 152 de articole. În Titlul I statul român este definit ca un stat suveran, naţional, unitar şi indivizibil (art. 1); şi ca un stat de drept (în care este asigurată supremaţia legii). Titlul II cuprinde toate drepturile şi libertăţile care consfinţesc despărţirea de trecutul totalitar: libertatea de mişcare, libertatea de gândire, a presei etc. Titlul III consacră separarea puterilor în stat şi defineşte Parlamentul drept cea mai importantă autoritate publică, cu o …

Read More »

România de la recunoaşterea internaţională a Marii Uniri la instaurarea regimului comunist

Primul război mondial a determinat mari schimbări, cu consecinţe deosebite asupra Europei şi lumii. A dus la modificarea raportului de forţe în rândul marilor puteri. La sfârşitul războiului a învins principiul naţionalităţilor. Marile imperii – german, austro-ungar, ţarist şi otoman – s-au prăbuşit ca urmare a voinţei popoarelor constituindu-se, pe ruinele lor, noi state; altele, între care şi România şi-au desăvârşit unitatea naţională. În cadrul Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) au fost semnate tratate de pace cu fiecare din statele învinse. Principalul obiectiv al delegaţiei române participante la Conferinţă, condusă de primul ministru Ion I.C. Brătianu, era recunoaşterea …

Read More »

Apariţia societăţii omeneşti şi începuturile organizării gentilice matriarhale. Epoca veche şi mijlocie pe teritoriul României

Paleoliticul sau vârsta veche a pietrei îşi poartă numele de la două cuvinte greceşti: palaios „vechi” şi lithos „piatră”; el îmbrăţişează „antichitatea primitivă”, prima şi cea mai lungă epocă din istoria omenirii, care începe odată cu apariţia omului, cuprinzând primele etape ale orânduirii comunei primitive. Din punct de vedere geologic, paleoliticul corespunde în general epocii glaciaţiunilor – pleistocenului – din cuprinsul perioadei cuaternare. În epoca veche a pietrei, spre deosebire de epoca nouă a pietrei, adică de neolitic, uneltele de muncă au fost lucrate numai din piatră cioplită, din lemn şi din os, fără a se cunoaşte şlefuirea şi găurirea …

Read More »

Circulaţia monetară şi finanţele în România între 1864 şi 1878

Dezvoltarea capitalismului era împiedicată şi de faptul că nu exista un sistem monetar naţional. Leul era o monedă nominală, fiind valabile toate monedele existente în Europa, peste 70. Cele mai utilizate erau: galbenul (32 lei = 11,85 franci) şi sfanţul (2 lei şi 10 parale = 0,84 franci) ale Austriei; icosarul (12 lei şi 10 parale = 4,66 franci) şi lira (62 de lei = 23,30 franci) ale Turciei; napoleonul (54 de lei = 20 franci) francez şi rubla (10 lei = 3,94 franci) rusă. Mulţimea monedelor cu putere de circulaţie dădea prilej zarafilor să obţină câştiguri însemnate prin simpla …

Read More »

Războiul pentru Independenţă (1877)

Înaintea actului de la 10 mai starea de spirit produsă de rivalităţile politice şi duşmăniile personale, Ion Ghica nu crezuse că e nevoie de „apărarea naţională” când nu e „existenţa ameninţată”, Carp declarase că „nu suntem destul de bogaţi, nici destul de fericiţi pentru ca să putem face fericirea altora”, iar Blaremberg pusese în perspectivă răzbunarea unui nou Tudor, se potoli un moment, fără ca ea să fie înlocuită, pe tot timpul dramei care începea, de acele sentimente de solidaritate la care din nou, şi cu toată puterea, făcuse apel domnul, conştient de întreaga-i responsabilitate. Nu se părăsea temerea, întemeiată, …

Read More »

Literatura orală populară în timpul feudalismului pe teritoriul României

Alături de literatura scrisă a clasei dominante, a existat în evul mediu timpuriu şi o producţie literară orală. Caracterul şi amploarea ei sunt însă foarte greu de stabilit, din pricina pierderilor şi transformărilor pe care le suferă în chip natural o literatură de acest gen. Literatura orală a circulat deopotrivă în sânul populaţiei româneşti, ca şi la cea maghiară şi săsească. Ea a cuprins două mari categorii, menite să exprime poziţia şi interesele celor două clase cu interese antagonice: literatura populară şi literatura feudală de curte. Producţii ale literaturii populare, cum sunt poveştile, au circulat fără îndoială şi în mediul …

Read More »

Mişcarea republicană din martie 1871 din România

Apariţia scrisorii către Auerbach a provocat uimirea şi indignarea opiniei publice şi a majorităţii Adunării. În urma unei interpelări violente a lui Nicolae Blaremberg, s-a adoptat totuşi o moţiune propusă de Mihail Kogălniceanu, în care Adunarea declara devotament faţă de tron şi „neclintita hotărâre de a rămâne ataşată Constituţiei…”. Deocamdată provocarea lui Carol nu reuşise. El însă n-a abdicat, căci nu avea această intenţie, deşi apariţia scrisorii provocase numeroase noi manifestări ostile lui. Aşa cum arată în memoriile sale, el n-a plecat nu de teama „că ţara s-ar duce de râpă”, ci pentru a salva afacerea Strousberg, în care se …

Read More »

Viaţa cotidiană în România comunistă

Paradoxul comunizării României a constat în faptul că vechiul proletariat urban s-a dizolvat în marile mase de ţărani imigranţi aduse la oraş datorită unor profunde schimbări sociale. Pierderea pământului din cauza colectivizării a fost motivul principal al acestei schimbări. S-au adăugat cotele obligatorii, lipsa bunurilor de primă necesitate, deci un nivel de trai scăzut. Prin urmare, oraşul însemna o îmbunătăţire reală a vieţii cotidiene. Pe de altă parte, cu toată creşterea puterii de cumpărare, venitul muncitorului fusese în 1938 de 1,9 ori mai ridicat decât cel al muncitorului din 1963. Teoretic, populaţia consuma acum mai multă pâine albă, mânca mai …

Read More »

România la începutul secolului al XX-lea

Situaţia economică Începutul secolului al XX-lea găsea România în plin proces de dezvoltare. Creşterea însemnată a industriei, accentuarea dezvoltării capitaliste a agriculturii, dezvoltarea mijloacelor de transport, extinderea comerţului intern şi extern şi, ca un corolar al acestora, crearea unor noi instituţii corespunzătoare unei asemenea evoluţii, atestă consolidarea statului modern român. Dezvoltarea progresivă a industriei capitaliste Măsurile cu caracter protecţionist adoptate în perioada anterioară justificaseră din plin raţiunea pentru care fuseseră elaborate. Ancheta industrială din 1901-1902 înregistrează faţă de perioada anterioară, un însemnat salt în ceea ce priveşte dezvoltarea industrială. În anul 1904 a fost elaborat un nou tarif vamal, care, …

Read More »