Tag Archives: Romane

Istoria ieroglifică, de Dimitrie Cantemir (comentariu literar, rezumat literar)

Istoria ieroglifică, operă elaborată de Dimitrie Cantemir între anii 1703-1705, este un roman alegoric, un pamflet politic, o fabulă şi un eseu filozofic, fiind printre puţinele opere scrise în limba română. Opera îmbină, aşadar, mai multe specii şi genuri literare, precum şi o gamă largă a modalităţilor de expunere, cum ar fi: naraţiunea, monologul artistic, proza lirică, fraza rimată în interiorul textului, descrierea etc. Deşi greoaie la lectură, din cauza frazei latineşti care-i era atât de familiară autorului, opera are o importanţă deosebită, fiind considerată de către George Călinescu singura operă literară viabilă din perioada veche. Tema Tema o constituie …

Read More »

Femeia în roşu, de Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul postbelic Femeia în roşu este inedit mai întâi prin faptul că are trei autori, Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş, apoi, pentru că o primă variantă a fost scrisă în 17 zile în anul 1986 şi, nu în ultimul rând, prin senzaţionalul subiectului imaginativ despre două destine care se intersectează: unul al gangsterului american John Dillinger şi celălalt al unei românce din Ardeal, Ana Persida Cumpănaş. Noutatea surprinzătoare o constituie statutul autorilor: Mircea Nedelciu, prozator, cu înclinaţii certe de teoretician, Adriana Babeţi, eseistă şi traducătoare, iar Mircea Mihăieş, critic şi eseist. Aşadar romanul a fost scris de un …

Read More »

Concert din muzică de Bach, de Hortensia Papadat-Bengescu (comentariu literar, rezumat literar)

Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare, poetă, dramaturg, a debutat la patruzeci şi doi de ani, cu volumul de proză scurtă, Ape adânci (1919), primul roman, Balaurul, făcându-şi apariţia în 1923. Sprijinită de George Topârceanu, încurajată de Garabet Ibrăileanu şi sfătuită de Eugen Lovinescu, scriitoarea evoluează către o proză realist-obiectivă, inaugurată prin ciclul familiei Hallipa, alcătuit din patru romane: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933) şi Rădăcini (1938), inaugurând astfel, în literatura română, romanul citadin. Cel mai izbutit roman al ciclului este considerat Concert din muzică de Bach, vocea auctorială explorând destinul Hallipilor, al rudelor şi prietenilor …

Read More »

F, de D.R. Popescu (comentariu literar, rezumat literar)

Structura compoziţională Romanul F, de D.R. Popescu, a apărut în 1969 şi este structurat în trei cărţi sau, cum afirma Eugen Simion, alcătuit din „trei nuvele”, fiecare dintre ele având câte un titlu ce încadrează această naraţiune în proza modernă prin relativismul adevărurilor şi prin „istoriile sale, debitate repede, într-un stil colorat şi împleticit”. Cele trei părţi ale romanului, Ninge la Ierusalim, Boul şi vaca şi Cele şapte ferestre ale labirintului sunt diferite ca subiect, având în comun numai locul unde se desfăşoară naraţiunile şi un personaj, Tică, martor permanent al „istoriilor” care se referă la întâmplări şi personaje nefireşti, …

Read More »

Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu, a apărut în anul 1929 şi constituie culmea prozei sadoveniene ce evocă perioada istorică de suferinţă şi decădere a Moldovei, urmând volumelor Neamul Şoimăreştilor şi Vremuri de bejenie. Surse de inspiraţie Mihail Sadoveanu porneşte în crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar şi din literatura populară care reţine în creaţiile folclorice cele mai importante evenimente ale neamului românesc. Letopiseţul Moldovei de la Dabija-vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat de Ion Neculce menţionează dezastrul economic şi taxele nemiloase din timpul celei de a treia domnii a lui Duca-Vodă: …

Read More »

Maitreyi, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Maitreyi, de Mircea Eliade, este un roman a cărui primă ediţie a fost publicată în 1933 la Bucureşti. Subiectul romanului Romanul debutează cu starea de incertitudine a personajului masculin, Allan, un englez de 24 de ani şi este scris la persoana I, pe baza însemnărilor făcute de autor în cei trei ani petrecuţi în India: „Am şovăit atâta în faţa acestui caiet, pentru că n-am izbutit să aflu încă ziua precisă când am întâlnit-o pe Maitreyi”. Îmbolnăvindu-se de friguri, inginerul englez Allan se mută în casa profesorului Narendra Sen, dar – îşi aminteşte el – „eu o întâlnisem pe Maitreyi …

Read More »

Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon, a fost publicat mai întâi sub formă de foileton în „Revista română”, iar în volum a apărut în 1863, an ce poate fi considerat şi data de naştere a romanului românesc. Creaţia lui Filimon este precedată de mai multe încercări narative, cele mai multe nerealizate sub raport literar: Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu (1855), Manoil (1855) şi Elena (1862) de Dimitrie Bolintineanu. Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănâncă, subintitulat de autor „romanţ original”, este considerat primul roman românesc, deşi există mai multe stângăcii în epica operei şi …

Read More »

Cartea nunţii, de George Călinescu (comentariu literar, rezumat literar)

George Călinescu este o personalitate plurivalentă a culturii române, remarcându-se ca prozator, poet, critic şi istoric literar. Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941) este o lucrarea monumentală, unică nu numai pentru opera sa, ci pentru întreaga literatură română, o creaţie „de geniu, care nu apare decât o dată pe secol şi poate că o singură dată într-o cultură”. (Alexandru Piru) Prin apariţia primului său roman, Cartea nunţii, în 1933, George Călinescu a anulat ideea lansată de Titu Maiorescu (1886) că un critic literar este incapabil să scrie proză de ficţiune, domeniu pe care el l-a abordat, …

Read More »

Mara, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Mara, de Ioan Slavici, a fost publicat în 1894, în revista „Vatra”, iar în volum a apărut abia în 1906, fiind considerat „cel mai bun roman al nostru, înainte de Ion” (Şerban Cioculescu) şi „aproape o capodoperă”, (George Călinescu), deoarece destinul eroilor şi mediul social sunt evocate cu o remarcabilă artă a detaliului şi cu o mare forţă de construire a ansamblului. Ca orice roman, Mara este o specie a genului epic, în proză, de mare întindere, cu acţiune complexă, desfăşurată pe mai multe planuri narative organizate prin alternanţă sau înlănţuire, cu o intrigă amplă şi complicată. Personajele numeroase, …

Read More »

Pădurea spânzuraţilor, de Liviu Rebreanu (comentariu literar, rezumat literar)

Liviu Rebreanu este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman realist obiectiv din literatura română, Ion şi primul roman obiectiv de analiză psihologică din proza românească, Pădurea spânzuraţilor. Nuvelele care preced romanul Pădurea spânzuraţilor sunt Catastrofa, Iţic Ştrul dezertor şi Hora morţii, pe baza cărora Liviu Rebreanu creează primul roman de analiză psihologică, obiectiv şi realist din literatura română, motiv pentru care prozatorul este considerat creatorul romanului românesc. Tema Tema romanului o constituie evocarea realistă şi obiectivă a primului război mondial, în care accentul cade pe condiţia tragică a intelectualului ardelean care este silit să lupte sub steag străin …

Read More »