Tag Archives: Romane

Ciulinii Bărăganului, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Cu titlul Les Chardons du Bărăgan, a apărut în La Revue de Paris din 1 mai – 1 iunie 1928. În acelaşi an, s-a publicat în volum aparte, la Editura Bernard Grasset. Într-o scrisoare din 21 iulie 1928, Romain Rolland îi scria: „Am terminat de citit Ciulinii Bărăganului. O carte măreaţă. De la un capăt la altul. Dar mai ales începutul care este epic. Cea mai cu miez, cea mai desăvârşită din tot ceea ce ai scris. Măiestrie absolută. Niciodată stilul dumitale n-a fost atât de pur, de sobru şi de viguros în evocare. (Cine ţi l-a revăzut?) Este o …

Read More »

Soborul ţaţelor, de Mateiu I. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

Soborul ţaţelor trebuia să completeze trilogia romanescă a lui Mateiu I. Caragiale. Într-o primă formulare, romanul se intitula Scoală ţaţelor. În acest sens, în Agendă, la data de 2 ianuarie 1929 se află însemnarea: „J’ecris les premieres lignes de Şcoala ţaţelor” (scriu primele rânduri la Şcoala ţaţelor). Motto-ul (epigraful) din fruntea manuscrisului este din Le Litin mystique al lui Remy de Gourmont, din prefaţă, şi anume, ultimul cuvânt din cel de al treilea vers al unui catren, şi versul final. Perpessicius, în ediţia sa de Opere, din anul 1936, atrăgea atenţia a fi folosit acelaşi cuplet, din aceeaşi sursă, într-o …

Read More »

Jandarmul, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Jandarmul, de Ion Agârbiceanu, este un roman a cărei primă ediţie a fost publicată sub formă de volum, în 1941, cu subtitlul O mare dramă în Maramureş şi cu precizarea „roman”. Ion Agârbiceanu Fragment În dimineaţa ceea însorită, de la începutul primăverii, se coborâră, ca de obicei, puţini călători la staţia Vârtopi. Între ei era şi un bărbat tânăr, îmbrăcat în straie nemţeşti, care purta un geamandan mare, ce părea destul de greu pentru un om voinic ca el. Se pleca puţin într-o parte, pentru a echilibra povara. – Nu-i nicio căruţă pe-aici? întrebă străinul, cu un glas aspru, înfundat, cu …

Read More »

Dolor, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Dolor. Zbuciumul lui Ilarie Bogdan, de Ion Agârbiceanu, este un roman care are statutul Stanei. Considerat „mic roman” la apariţie (inclus ca atare de Gheorghe Adamescu în Bibliografia romanului românesc, în „Cele trei Crisuri”, nr. 11-12 din noiembrie-decembrie 1937, de Alexandru Piru, în Agârbiceanu romancier, în „Jurnalul literar”, nr. 29 din 16 iulie 1939, sau Ovidiu Drimba, în Preliminarii la o ediţie critică a lui Agârbiceanu, în „Revista Fundaţiilor Regale”, nr. 1 din 1 ianuarie 1943, în care autorul vorbeşte despre „micile romane” – Popa Man, Stana, Jandarmul, Dolor), lucrarea cu acest titlu a apărut în 1930 la Craiova. A …

Read More »

Creanga de aur, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Mihail Sadoveanu, „Ceahlăul literaturii române”, cum l-a numit Geo Bogza, „Ştefan cel Mare al literaturii române” cum i-a spus George Călinescu, are o operă monumentală a cărei măreţie constă în densitatea epică, lirismul tulburător şi grandoarea compoziţională. Înclinaţia lui Sadoveanu către civilizaţia arhaică recompune în romanul Creanga de aur (1933) o cultură primordială, o istorie din vechea Dacie. Această operă, considerată de Alexandru Paleologu „cheia de boltă” a creaţiei sadoveniene, este foarte complexă, putând fi definită ca roman istoric, roman filozofic, roman al religiei ortodoxe, după ce credinţa în Zamolxe dispăruse, ca roman erotic şi ca basm. Tema Tema romanului …

Read More »

Romanul adolescentului miop, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Opera artistică a lui Mircea Eliade se defineşte printr-o literatură a autenticităţii, ce „reflectează în bună parte şi mijloacele de cunoaştere ale epocii, sensul vieţii şi valoarea omului, cunoaşterile ştiinţifice şi filozofice” (Mircea Eliade, Fragmentarium). Romanele sale fundamentează epicul pur, în spiritul lui Andre Gide, evidenţiind eroul lucid, dominat de dorinţa cunoaşterii de sine, care încearcă să-şi ordoneze epic experienţele trăite: Maitreyi, Întoarcerea din rai, Huliganii şi Nuntă în cer. În 1930 publică „un roman pe jumătate autobiografic”, Izabel şi apele diavolului şi postum, în 1988 vede lumina tiparului Romanul adolescentului miop, în care Mircea Eliade ilustrează propriile trăiri adolescentine …

Read More »

Nuntă în cer, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Nuntă în cer, apărut în 1938 la Bucureşti, se înscrie în proza erosului şi face parte din literatura interbelică, Mircea Eliade ilustrând, o dată în plus, mitul iubirii şi motivul cuplului ca temă unică a acestei scrieri. George Călinescu vorbea despre „gidismul” primelor romane ale lui Eliade, în sensul că tinerii eroi se înalţă deasupra inhibiţiei erotice, se revoltă împotriva normelor morale impuse de societate. Îndrăgostiţii lui Mircea Eliade trăiesc experienţe-limită, stabilesc relaţii profund umane în zona erotică, sunt expansivi şi descătuşaţi de prejudecăţi. Mitul Androginului Romanul erotic Nuntă în cer, de Mircea Eliade, ilustrează mitul Androginului (sau al …

Read More »

Pâlnia şi Stamate, de Urmuz (comentariu literar, rezumat literar)

Urmuz, pe numele adevărat Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, este considerat precursorul avangardismului românesc, curent literar-artistic ce sparge canoanele artei tradiţionale prin formule îndrăzneţe, uneori excentrice, iniţiind o nouă substanţă a comicului, umorul negru. Creaţiile suprarealist-absurde ale lui Urmuz au circulat pe cale orală sau în manuscrise printre literaţii vremii, deoarece el nu publicase nimic din ceea ce scrisese. Apariţia operei Pâlnia şi Stamate, ce se înscrie în literatura absurdului, se datorează lui Tudor Arghezi, care stăruie pe lângă reticentul magistrat Demetrescu-Buzău să colaboreze la revista „Cugetul românesc”, mai ales că „printre cei foarte puţini care vor colabora te-am ales în primul …

Read More »

Patul lui Procust, de Camil Petrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Patul lui Procust, de Camil Petrescu, este un roman a cărui primă ediţie a fost publicată în 1933 la Bucureşti. Construcţia subiectului şi a textului narativ Acţiunea romanului Acţiunea romanului începe cu cele trei scrisori ale doamnei T. şi cu notele explicative ale autorului din subsolul paginilor, care o îndeamnă să-i destăinuie experienţa nefericită a sentimentului de iubire neîmplinită, cu scopul de a crea pentru cititori „un dosar de existenţe”. Mai întâi, el îi propune doamnei T. să aducă pe scenă „complexe de experienţă, din viaţa reală”, pentru a arăta spectatorilor „cum se gândeşte, cum se iubeşte, cum se suferă”, …

Read More »

Viaţa ca o pradă, de Marin Preda (comentariu literar, rezumat literar)

Marin Preda a intenţionat să realizeze o tetralogie romanescă „moromeţiană”, prin care să contureze perioada cuprinsă între „anii dinaintea celui de al Doilea Război Mondial” şi 1960, cu scopul de a aşeza ţărănimea română „pe scena naţională prin participarea ei la cel de-al Doilea Război Mondial şi prin aceasta pe scena universală”. Într-un interviu acordat în 1975 lui Mihai Ungheanu şi publicat în revista „Luceafărul”, Marin Preda mărturisea că ciclul moromeţian urma să fie „o tetralogie, între care Delirul, vol. I (1975) şi vol. II vor fi romanele din interior”, adică intercalate între cele două volume ale romanului Moromeţii: volumul …

Read More »