Tag Archives: Rezumate literare

Pâlnia şi Stamate, de Urmuz (comentariu literar, rezumat literar)

Urmuz, pe numele adevărat Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, este considerat precursorul avangardismului românesc, curent literar-artistic ce sparge canoanele artei tradiţionale prin formule îndrăzneţe, uneori excentrice, iniţiind o nouă substanţă a comicului, umorul negru. Creaţiile suprarealist-absurde ale lui Urmuz au circulat pe cale orală sau în manuscrise printre literaţii vremii, deoarece el nu publicase nimic din ceea ce scrisese. Apariţia operei Pâlnia şi Stamate, ce se înscrie în literatura absurdului, se datorează lui Tudor Arghezi, care stăruie pe lângă reticentul magistrat Demetrescu-Buzău să colaboreze la revista „Cugetul românesc”, mai ales că „printre cei foarte puţini care vor colabora te-am ales în primul …

Read More »

Rondelul rozelor de august, de Alexandru Macedonski (comentarii literare, rezumate literare)

Rondelul este o poezie cu formă fixă, care începe cu un refren (de unul, două sau opt versuri), reluat parţial sau integral la mijloc şi la sfârşit, având numai două rime. Numele de rondel vine de la adjectivul „rond” = „rotund”, deoarece are drept caracteristică reluarea unui vers (sau a mai multor versuri) sub formă de refren, pe parcursul întregii poezii. Rondelul a fost „en vogue” în secolul al XV-lea în Franţa, prin poeţii Villon, Clement Marot şi denumea – la origine – un cântec şi un dans, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea rondelul devine o poezie de virtuozitate …

Read More »

În mijlocul lupilor, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Voiculescu creează o proză fantastică în care personaje imaginare supun fiarele sălbatice prin tăria magiei, autorul având intenţia de a inocula individului contemporan forţa de pe vremea când omul nu avea arme, fiind numai păstrătorul unei ancestrale familiarităţi cu natura şi lumea animală. Voiculescu deplânge „coada acestui veac, în care puterea omului s-a strămutat în fier şi în oţel, magia lui istovindu-se datorită lipsei de activitate în duh”. Simbolurile mitologice constituie esenţa povestirilor fantastice, în care personaje arhetipale din lumea „satului magic” participă la întâmplări fabuloase. Creaţia În mijlocul lupilor, de Vasile Voiculescu, scrisă în 1947, dar publicată postum, …

Read More »

Adam şi Eva, de Tudor Arghezi (comentariu literar, rezumat literar)

Tudor Arghezi, scriitor interbelic, este un inovator al limbajului artistic în poezie. Pornind de la forţa cuvântului, el creează o altă manieră literară, cunoscută sub denumirea de „estetica urâtului”. Inovaţia stilistică argheziană constă în revalorificarea cuvintelor, cărora le dă noi sensuri, în ideea că acestea sunt atotputernice, pot schimba esenţa universului, concepţie care constituie arta poetică a lui Tudor Arghezi. Lirica religioasă Lirica religioasă este ilustrată de Psalmi şi de alte poezii inspirate din Vechiul Testament. Ca psalmist, Tudor Arghezi a fost definit ca poet aflat „între credinţă şi tăgadă”, cei 16 psalmi publicaţi între anii 1927-1967 fac parte din …

Read More »

Patul lui Procust, de Camil Petrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Patul lui Procust, de Camil Petrescu, este un roman a cărui primă ediţie a fost publicată în 1933 la Bucureşti. Construcţia subiectului şi a textului narativ Acţiunea romanului Acţiunea romanului începe cu cele trei scrisori ale doamnei T. şi cu notele explicative ale autorului din subsolul paginilor, care o îndeamnă să-i destăinuie experienţa nefericită a sentimentului de iubire neîmplinită, cu scopul de a crea pentru cititori „un dosar de existenţe”. Mai întâi, el îi propune doamnei T. să aducă pe scenă „complexe de experienţă, din viaţa reală”, pentru a arăta spectatorilor „cum se gândeşte, cum se iubeşte, cum se suferă”, …

Read More »

Revedere, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Revedere, de Mihai Eminescu, a fost publicată în revista „Convorbiri literare”, la 1 octombrie 1879, deşi fusese scrisă cu câţiva ani înainte. Sursele de inspiraţie sunt doinele culese de poet în peregrinările sale prin ţară, în care codrul este simbolul universului, al regenerării veşnice. Creaţie de maturitate, această poezie reflectă o nouă modalitate de abordare a folclorului, ideile populare fiind îmbogăţite şi înnobilate cu profunde gânduri filozofice. Tema Tema romantică a poeziei ilustrează vremelnicia şi perisabilitatea omului în contrast cu perenitatea naturii, simbolizată de codrul veşnic, altfel spus, poezia exprimă tema timpului exprimată prin condiţia efemeră, de muritor a …

Read More »

Două loturi, de I.L. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

Nuvelele lui I.L. Caragiale se situează între tragic şi grotesc, între comic şi macabru, construind un impresionant spectacol al lumii prin creaţii realiste, psihologice sau fantastice. Nuvelele realiste ilustrează eroi ce se află la limita dintre comic şi tragic, aşa cum sunt cei din Două loturi, Inspecţiune şi Cănuţă, om sucit. În proza psihologică şi realistă, Caragiale este un creator de stări sufleteşti, iar în comedii este un necruţător critic de moravuri sociale şi defecte caracteriale. Garabet Ibrăileanu afirma: „ca satiric, Caragiale e un pictor de moravuri; ca tragic, un pictor de stări sufleteşti, cu alte cuvinte, satira lui este …

Read More »

Toamna, de Octavian Goga (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel Octavian Goga a fost denumit „poet al pătimirii noastre”, întreaga sa operă fiind închinată istoriei vitrege şi îndurerate a neamului său de plugari ardeleni, întrucât ţinuturile Transilvaniei aparţineau Imperiului Austro-Ungar. Cele patru volume de versuri, Poezii (1905), Ne cheamă pământul (1909), Din umbra zidurilor (1913) şi Cântece fără ţară (1916) constituie o monografie lirică a satului ardelenesc, ivită din inima îndurerată a poetului pentru soarta poporului său. Între creaţiile lirice ale lui Octavian Goga se numără şi pastelul Toamna, publicat în anul 1902, în revista „Luceafărul” şi inclus apoi în primul volum …

Read More »

Budulea Taichii, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Ioan Slavici, prozator ardelean, înaintaş al lui Liviu Rebreanu, este un autor realist şi moralizator, un creator de tipologii şi un fin psiholog. După cum el însuşi mărturiseşte, ca adept înflăcărat al lui Confucius, aplică în opera sa principalele virtuţi morale cu care trebuie să fie înzestrat omul: curajul, dreptatea, prudenţa, cumpătarea, cinstea, voinţa, buna-credinţă, hărnicia, omenia, iubirea de adevăr etc. Întreaga creaţie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral, pentru chibzuinţă şi înţelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni şi păstrarea măsurii în toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sancţionată de autor. Nuvela …

Read More »

Către Galateea, de Nichita Stănescu (comentariu literar, rezumat literar)

Volumul Dreptul la timp (1965) produce o schimbare de accent în poezia lui Nichita Stănescu, care echivalează cu ruptura petrecută la Lucian Blaga odată cu volumul În marea trecere, acest volum ilustrând concepţia despre geneză, moarte, creaţie, definind astfel viziunea despre timp. Eugen Simion afirmă că din lectura filozofiei antice şi a poemelor cosmogonice Nichita Stănescu s-a inspirat, creând „propria cosmogonie”, într-o viziune cu totul personalizată: „Mitului morţii i se substituie, ca în majoritatea versurilor lui Nichita Stănescu, mitul orfic al cântecului”. Poezia Către Galateea face parte din volumul Dreptul la timp (1965) şi este o artă poetică neomodernistă, ilustrând …

Read More »