Tag Archives: Rezumate literare

Letopiseţul Ţării Moldovei, de Grigore Ureche (comentariu literar, rezumat literar)

Letopiseţul Ţării Moldovei, de când s-au descălecat Ţara şi de cursul anilor şi de viiaţa domnilor carea scrie de la Dragoş Vodă până la Aron Vodă, consemnează perioada cuprinsă între anii 1359 şi 1594, începând, aşadar, cu întemeierea Moldovei de către Dragoş Vodă. Autograful cronicii s-a pierdut, rămânând 22 de manuscrise ale copiştilor Simion Dascălul, Misail Călugărul şi Axinte Uricariul. Dintre aceştia, cel mai fidel copist a fost Uricariul, iar cel care a stârnit reacţii de revoltă a fost Simion Dascălu, deoarece şi-a permis să introducă în textul cronicii capitole proprii, prin care deforma adevărul istoric. Domnia lui Ştefan cel …

Read More »

Sara pe deal, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Sara pe deal a fost scrisă de Mihai Eminescu la Viena, în 1871-1872, mai întâi ca o variantă a poeziei Ondina şi a fost publicată în revista „Convorbiri literare” abia la 1 iulie 1885, de aceea ea se încadrează în prima etapă a poeziei erotice, perioadă dominată de optimism, în care imaginea iubirii este luminoasă. Poezia Sara pe deal este o idilă-pastel, construită cu elemente descriptive de natură, în cadrul căreia se manifestă sentimentul de dragoste, exprimat într-o viziune specific eminesciană prin îmbinarea armonioasă a planului uman-terestru cu cel universal-comic. Tema Tema poeziei este romantică şi reliefează aspiraţia poetului …

Read More »

Domnu Trandafir, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Mihail Sadoveanu a creat o proză epico-lirică în care se evidenţiază cu mare forţă de evocare particularităţile moldoveanului blând şi înţelept, simbolizându-l, parcă, pe acest scriitor masiv, „cu surâs blajin”, care „stă în mijlocul unui popor, zâmbind părinteşte generaţiilor, mereu altele, necontenit actual, venind din trecut şi păşind spre viitor” (George Călinescu). Sadoveanu a fost fascinat de anii copilăriei, a descifrat literele din abecedarul lui Creangă şi, ca şi acest mare povestitor, a evocat figura luminoasă a învăţătorului său de la şcoala din Paşcani, Mihai Busuioc, care l-a inspirat în conturarea personajului principal din povestirea Domnu Trandafir. Apărută mai întâi …

Read More »

Ora fântânilor, de Ion Vinea (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Ora fântânilor, de Ion Vinea, pe numele adevărat Ioan Eugen Iovanachi, a fost publicată în revista „Viaţa românească”, în anul 1938 şi a dat titlul singurului volum de poezii publicat în timpul vieţii. Poezia concentrează tematic şi stilistic emoţia lirică, până la abstractizarea şi intelectualizarea expresiei. Adept al constructivismului, curent de avangardă care promova apropierea artei de formele tehnologice, industriale ale invenţiei moderne, negând decoraţiile de limbaj sau sentimentalismele, Vinea păstrează în poezie concizia şi rigoarea. Se ajunge astfel la o artă care cenzurează emoţia lirică, sensibilitatea, construind o varietate de experimente lirice şi inovaţii prozodice. Poezia lui Ion …

Read More »

Florin scrie un roman, de Mircea Cărtărescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară povestirea în ramă Mircea Cărtărescu, scriitor contemporan, aparţinând generaţiei postmoderniste, a publicat volume de versuri – Faruri, vitrine, fotografii (1980), Poeme de amor (1983), Totul (1985), Levantul (1990) – şi de proză – Visul (1989), Nostalgia (1993), Travesti (1994) şi Orbitor (1996). Mircea Cărtărescu aduce în literatura română un procedeu stilistic inedit, dând valoare mai ales textului scris şi mai puţină atenţie realităţii înconjurătoare, exprimând un interes major pentru modalităţile interne ale textului, cititorul fiind considerat martor şi colaborator în redactarea acestuia. Textul literar Florin scrie un roman, de Mircea Cărtărescu, ilustrează o …

Read More »

Stânca corbului, de Alecu Russo (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară legendă populară Scriitorii patrioţi şi-au manifestat preţuirea pentru neamul românesc, culegând şi publicând nestemate ale creaţiei noastre populare. Unul dintre aceştia este Alecu Russo, care, în toamna anului 1842, cu prilejul unei excursii pe valea Bicazului, aude legenda Stânca corbului, pe care o notează şi o publică. Legenda este o naraţiune populară, în proză sau în versuri, în care se dă o explicaţie imaginară unui fapt real. Creaţia populară Stânca corbului este o legendă istorică deoarece acţiunea povestită se petrece în trecutul îndepărtat, pe vremea năvălirii tătarilor, dar şi toponimică, întrucât explică numele …

Read More »

Nuntă în cer, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Nuntă în cer, apărut în 1938 la Bucureşti, se înscrie în proza erosului şi face parte din literatura interbelică, Mircea Eliade ilustrând, o dată în plus, mitul iubirii şi motivul cuplului ca temă unică a acestei scrieri. George Călinescu vorbea despre „gidismul” primelor romane ale lui Eliade, în sensul că tinerii eroi se înalţă deasupra inhibiţiei erotice, se revoltă împotriva normelor morale impuse de societate. Îndrăgostiţii lui Mircea Eliade trăiesc experienţe-limită, stabilesc relaţii profund umane în zona erotică, sunt expansivi şi descătuşaţi de prejudecăţi. Mitul Androginului Romanul erotic Nuntă în cer, de Mircea Eliade, ilustrează mitul Androginului (sau al …

Read More »

Fachir, de Emil Botta (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Fachir, de Emil Botta, face parte din volumul Un dor fără saţiu (1976) şi este o meditaţie pe tema relaţiei artă-creator. Tonalitatea este elegiacă, iar discursul poetic are accente de odă cântată omului/„cuc”. Poezie simbolistă, textul poate fi interpretat în funcţie de valorile simbolului din titlu, „fachir”. Artistul devine fachir, pentru că arta cere sacrificii, actorul prelucrează cuvântul golit de sens într-o realitate nepropice artei; uneori, primeşte harul şi „înlemneşte” de bucurie. Rostul artei este să creeze iluzii, să înfrumuseţeze sărăcia şi nestatornicia existenţei. Lumea devine un teatru trist, cu actori-iluzionişti – fachirul – sau un circ în care …

Read More »

Vis cu bufon, de Leonid Dimov (comentariu literar, rezumat literar)

Poet neomodernist, reprezentant de frunte al generaţiei ’70 în lirica românească, Leonid Dimov a promovat în poezie mitul oniric în mod creator şi inconfundabil. Poemul Vis cu bufon face parte din volumul Carte de vise (1969), ale cărui creaţii sunt definitorii pentru formula artistică a oniricului, faptul concret căpătând strălucire prin transfigurarea în imaginar. Dimov nu scrie o poezie romantică, în care visul era o cale metafizică spre lumea ideilor, ci construieşte cu luciditate vise, cu scopul de a, exprima într-o deplină libertate,, cele mai absurde întâmplări, cele mai ciudate viziuni, fără să respecte nicio regulă a logicii. Imaginarul poetic …

Read More »

Aventuri într-o curte interioară, de Mircea Nedelciu (comentariu literar, rezumat literar)

Mircea Nedelciu se înscrie în postmodernism şi este scriitorul cel mai notabil al textualismului, care înseamnă modalitatea artistică de a crea o operă apelând la alte texte, adesea de notorietate, fie prin citate direct exprimate, fie prin sugerarea acestora. Julia Kristeva afirma că „orice text se construieşte ca un mozaic de citate, orice text este absorbţie şi transformare a unui alt text”. Scriitorul postmodernist nu mai are o percepţie directă a realităţii, deoarece între el şi lume se interpun clişee ale culturii anterioare şi atunci el reflectă în operă o realitate construită din citate, din tipare – ideatice sau formale …

Read More »