Tag Archives: Rezumate literare

Taina gorunului, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Voiculescu a creat o proză fantastică încărcată de simboluri mitologice, cu personaje arhetipale din lumea „satului magic”, care participă la întâmplări fabuloase. Categoria estetică a fantasticului se defineşte, în povestirile voiculesciene, printr-un miraculos mitico-magic şi superstiţios (Ovidiu Ghidirmic), realizat prin îmbinarea planului real cu cel fabulos. Creaţia Taina gorunului, scrisă în 1947, dar publicată postum, în volumul de povestiri Ultimul Berevoi (1966), este o povestire fantastică, prin îmbinarea realului cu fabulosul, acest concept estetic definind specificul prozei voiculesciene. Construcţia subiectului şi a discursului narativ Timpul narativ Timpul narativ se compune din timpul povestirii care marchează prezentul şi timpul povestit, …

Read More »

Dezîmblânzirea, de Nichita Stănescu (comentariu literar, rezumat literar)

Nichita Stănescu se înscrie în curentul literar numit neomodernism aparţinând literaturii contemporane şi se remarcă prin expresivitatea limbajului, având o viziune cu totul inedită asupra cuvântului. Pentru Nichita, Cuvântul este „preumblare prin şinele lucrurilor”, poezia e definită ca „aventura cuvântului”, iar lumea, ca atare, nu există în afara acestuia, ci se naşte o dată cu descoperirea eului, a cunoaşterii de sine. În miezul lucrurilor se află, aşadar, cuvintele, mărturisirea metaforică a poetului fiind o neobişnuită autodefinire: „Am cunoscut pe cineva care vedea electricitatea. Cineva m-a cunoscut pe mine, care vedeam cuvinte”. Referindu-se la specificul liric stănescian, Eugen Simion afirma că …

Read More »

Cealaltă Ancuţă, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Hanu Ancuţei (1928) face parte din opera de maturitate a lui Mihail Sadoveanu şi este, poate, cea mai strălucită creaţie lirico-epică a prozatorului. Volumul conţine nouă povestiri, relatate într-un singur loc, la hanul Ancuţei, de către ţăranii moldoveni ce poposeau aici pentru odihnă şi petrecere, fiind ei înşişi participanţi direct sau martori ai evenimentelor narate. Întâmplările povestite au loc în vreme veche, în timp mitic românesc, se pot petrece oricând în spaţiul spiritualităţii şi al credinţelor ancestrale şi nu numai într-o anumită epocă socială. Cealaltă Ancuţă, a cincea naraţiune din volumul Hanu Ancuţei, de Mihail Sadoveanu, este o povestire în …

Read More »

Ce te legeni…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric Mihai Eminescu, cel mai mare poet „pe care l-a ivit şi-l va ivi, vreodată, poate, pământul românesc” (George Călinescu), a creat o poezie nemuritoare prin evocarea naturii, definită prin îmbinarea elementelor terestre – pădurea, izvorul, lacul – cu cele cosmice – luna, stelele, cerul. Dragostea lui Eminescu pentru folclorul românesc este vizibilă în toate poeziile, el însuşi mărturisindu-şi rădăcinile spirituale înfipte adânc în sufletul neamului său: „Dumnezeul gemului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar”. Poezia Ce te legeni…, de Mihai Eminescu, este o creaţie lirică, întrucât …

Read More »

Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, de Petre Ispirescu (comentariu literar, rezumat literar)

Petre Ispirescu a arătat totdeauna un viu interes pentru folclorul românesc şi a cules cu pasiune producţiile literaturii populare, pe care le-a publicat mai întâi în ziarele timpului, apoi le-a adunat în volum. El a fost lucrător tipograf, apoi a devenit proprietarul tipografiei, din care cauză este cunoscut drept „culegătorul-tipograf’. Petre Ispirescu a cules cele mai multe basme din Muntenia, numai câteva provenind din Moldova şi Ardeal, basme pe care, deşi le-a scris aşa cum le-a auzit, fără prea multă contribuţie personală, statutul său nu este totuşi de simplu culegător, ci de adevărat scriitor, datorită formei originale pe care a …

Read More »

Lacustră, de George Bacovia (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Lacustră face parte din volumul de debut, Plumb, apărut în 1916 şi este emblematică pentru atmosfera dezolantă specifică liricii lui George Bacovia exprimând prin simboluri şi sugestii trăirile şi stările sufleteşti ale poetului: tristeţea, spleenul (dezgust faţă de orice), angoasa, oboseala psihică, disperarea, apăsarea sufletească, nevroza, spaima, degradarea psihică şi dezolarea. Semnificaţia titlului Simbolul „lacustră” are drept corespondent în natură o locuinţă temporară şi nesigură, construită pe apă şi susţinută de patru piloni şi supusă iminentei prăbuşiri, ceea ce sugerează faptul că eul poetic, expus pericolelor, se autoizolează provizoriu, devenind un însingurat în societatea de care fuge. Tema Tema …

Read More »

Urgent, de I.L. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

I.L. Caragiale a rămas, până astăzi, cel mai mare dramaturg din literatura română, mai ales prin comediile: O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută şi D-ale carnavalului, în care prezintă aspecte caracteristice ale societăţii româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Numele lui Caragiale este legat şi de inegalabilele Momente şi schiţe, în care se relevă un analist lucid şi ironic al societăţii româneşti din vremea sa, un scriitor realist şi moralizator, dovedind un spirit de observaţie necruţător pentru cunoaşterea firii umane. Înzestrat cu o „inteligenţă spăimântătoare” (Garabet Ibrăileanu) şi cu o imaginaţie ieşită din comun, el foloseşte cu măiestrie ironia, …

Read More »

Monastirea Argeşului, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Povestire pe momentele subiectului şi motivele populare Monastire Argeşului este o baladă populară a cărei primă ediţie a fost publicată de Vasile Alecsandri în 1852 în volumul Poezii poporale. Balade (Cântece bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri. Structura baladei Monastirea Argeşului este alcătuită din cinci tablouri, în care se manifestă următoarele motive epice: motivul zidului părăsit, motivul surpării zidurilor, motivul visului şi al jurământului, motivul probelor, motivul femeii destinate zidirii – ca simbol al sacrificiului -, motivul zidirii sau al sacrificiului de sine, motivul conflictului feudal, motivul lui Icar şi motivul fântânii. Momentele subiectului Ca în orice operă epică, …

Read More »

Suflete tari, de Camil Petrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Camil Petrescu este un autor analitic atât în roman, cât şi în teatru, introspectând personaje frământate de idealuri ce rămân la stadiul de teorie, trăind în lumea ideilor pure, imposibil de aplicat în realitatea concretă. Concepţia lui Camil Petrescu despre drama umană se înscrie în modernism şi evidenţiază ideea că „o dramă nu poate fi întemeiată pe indivizi de serie, ci axată pe personalităţi puternice, a căror vedere îmbrăţişează zone pline de contraziceri”, că personajele nu sunt caractere, ci cazuri de conştiinţă, personalităţi plenare, singurele care pot trăi existenţa ca paradox: „Câtă conştiinţă atâta pasiune, deci atâta dramă” (Gelu Ruscanu). …

Read More »

Odă (în metru antic), de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezie a maturităţii artistice depline, a împlinirii perfecţiunii clasice „în metru antic”, Oda lui Mihai Eminescu a fost publicată în decembrie 1884, după ce parcursese un lung proces de gestaţie de aproape zece ani, timp în care poetul a conceput unsprezece variante succesive. O primă versiune în metru antic este Oda pentru Napoleon, devenită în altă variantă Odă (în metru antic), păstrând acelaşi motiv poetic al măririi, ca simbol al originii geniului, al prorocirii. În versiunile următoare, se accentuează atitudinea lirică şi se conturează stări tipic eminesciene: voluptatea durerii, sentimentul prefacerii vieţii în vis, poezia devenind o elegie de iubire. …

Read More »