Tag Archives: Rezumate literare

Haralambie, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Haralambie este o povestire în ramă şi face parte din volumul Hanu Ancuţei, de Mihail Sadoveanu. Întâmplarea este relatată de un narotor-martor, călugărul Gherman, care este oaspete la Hanu-Ancuţei şi totodată personaj pentru volumul de povestiri. El coborâse pentru prima oară de la schitul din munte şi se ducea la Iaşi. Rama povestirii Rama povestirii este ilustrată de muşteriii aflaţi la han, care se uitau cu uimire cum s-a ridicat „părintele Gherman din barba sa”, de întâmplările evocate carie se „petrecuseră pe vremea celeilalte Ancuţe, „într-o îndepărtată vreme, demult”. Se degajă o atmosferă plină de emoţie şi de fiori creată …

Read More »

Patria română, de George Coşbuc (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară odă Oda este o specie a genului liric, prin care autorul exprimă sentimentele de admiraţie şi veneraţie pentru ţară, popor, o personalitate glorioasă, o idee măreaţă sau un eveniment de interes naţional. Tonul este elogiativ, autorul scoţând în evidenţă meritele deosebite ale celui lăudat, omagiat. George Coşbuc este un poet ardelean, a cărui operă se defineşte ca expresie a vieţii şi aspiraţiilor poporului român, fiind o adevărată monografie a satului românesc. Poetul însuşi a cerut scriitorilor: „să nu risipim ce au adunat părinţii noştri dacă nu putem noi înşine să mai sporim averea; …

Read More »

Pe lângă plopii fără soţ…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Mihai Eminescu, „poetul nepereche” al literaturii române, a reflectat în creaţia sa lirico-erotică o simfonie de trăiri emoţionale impresionante, ce se manifestă într-un spaţiu imaginar al dorului, al visului erotic în mijlocul naturii armonizate perfect cu stările interioare ale eului liric. Exegeţii au definit, în evoluţia liricii erotice eminesciene, două etape: Între 1870-1880, o primă fază, aşa-zis naturistă, ilustrează imaginea luminoasă, optimistă a iubirii, momentele fericite se asociază cu un cadru natural, aflat în deplină armonie cu stările sufleteşti ale poetului. Poeziile din această perioadă (Dorinţa, Lacul, Sara pe deal, Floare albastră) exprimă puterea de iluzionare, starea de visare, de …

Read More »

Cu o uşoară nostalgie, de Nichita Stănescu (comentariu literar, rezumat literar)

Descendenţa spirituală a lui Nichita Stănescu vine, fără îndoială, din lirismul lui Minai Eminescu, căruia îi şi dedică poezia sa de debut, O călărire în zori, din poetica filozofică a lui Lucian Blaga, din ermetismul lui Ion Barbu, fiind, asemenea lui Arghezi, un inovator al Cuvântului. Eugen Simion defineşte opera lui Nichita Stănescu ca fiind „Poezia poeziei. Criza de identitate. Un poet al transcendenţei”, concepţie sugerată încă din titlul studiului, care face parte din lucrarea „Scriitori români de azi”, în care criticul sesizează originalitatea artistică a poetului. Privitor la concepţia sa literară, Nichita afirma într-un eseu de tinereţe: „clasicul vede …

Read More »

Sfârşit de toamnă, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel Vasile Alecsandri, reprezentant de seamă al generaţiei de scriitori de la mijlocul secolului al XIX-lea, a abordat, în creaţia sa, o mare varietate de specii literare, între care un loc aparte îl ocupă pastelurile, al căror creator este. Pastelul este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură, apelând la imagini vizuale, motorii, olfactive, auditive, precum şi la figuri de stil şi motive literare care compun armonizarea planului terestru cucei cosmic. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul conturat prin descriere. În pastelurile sale, Vasile Alecsandri ilustrează natura …

Read More »

Izvorul nopţii, de Lucian Blaga (comentariu literar, rezumat literar)

Lucian Blaga s-a născut în satul Lancrăm din judeţul Alba, sat ce poartă-n nume „sunetele lacrimei”. Copilăria sa a stat, după cum el însuşi mărturiseşte, „sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului”, deoarece viitorul poet nu a vorbit până la vârsta de 4 ani, fiind „mut ca o lebădă”. Lucian Blaga este un poet interiorizat, cu sufletul prea plin de trăiri profunde: „Eu cred că sufeream de prea mult suflet”. Idila Izvorul nopţii, de Lucian Blaga, face parte din volumul de debut intitulat sugestiv Poemele luminii, din 1919. În concepţia lui Lucian Blaga, iubirea este singura cale de pătrundere în …

Read More »

Judeţ al sărmanilor, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Judeţ al sărmanilor, o adevărată legendă, este a şasea povestire din volumul Hanu Ancuţei, de Mihail Sadoveanu. Constandin Moţoc, un cioban „mătăhălos” de prin părţile Rarăului, se ducea într-un sat de pe malul Şiretului ca să vadă dacă mai trăieşte sora lui, pe care n-o mai văzuse din tinereţe. Poposind la hanul Ancuţei, el îşi aminteşte de un prieten bun, care-i spusese că, dacă ajunge aici, să bea în cinstea lui atâtea oale de vin până când „oi vedea tulbure”, ca să nu poată spune nimănui întâmplările păţite de el în aceste locuri. Constandin Moţoc cântă împreună cu lăutarii balada …

Read More »

Mărţişor, de Ion Pillat (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel Ion Pillat este, asemenea lui Vasile Alecsandri, un iubitor de privelişti pe care le-a imortalizat cu talentul unui pictor în poeziile sale. În volumul Limpezimi, Pillat publică o suită de 12 pasteluri sub titlul Calendarul viei. Pastelul este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură, apelând la imagini vizuale, motorii, olfactive, auditive, precum şi la figuri de stil şi motive literare care compun armonizarea planului terestru cu cel cosmic. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul conturat prin descriere. În pastelul Mărţişor, Ion Pillat construieşte un tablou …

Read More »

Lumină lină, de Tudor Arghezi (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară artă poetică Tudor Arghezi, scriitor interbelic, este un inovator al limbajului artistic în poezie. Pornind de la forţa cuvântului, el creează o altă manieră literară, cunoscută sub denumirea de „estetica urâtului”. Inovaţia stilistică argheziană constă în revalorificarea cuvintelor, cărora le dă noi sensuri, în ideea că acestea sunt atotputernice, pot schimba esenţa universului, concepţie care constituie arta poetică a lui Tudor Arghezi. Conceptul de artă poetică exprimă un ansamblu de trăsături care compun viziunea despre lume şi viaţă a unui autor, despre menirea lui în univers şi despre misiunea artei sale, într-un limbaj …

Read More »

Dorinţa, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii româneşti” (Constantin Noica), a reflectat în creaţia sa lirico-erotică un ansamblu de trăiri emoţionale bine definite, ce se constituie într-un spaţiu imaginar al dorului, al visului erotic manifestate în mijlocul naturii armonizate perfect cu stările interioare ale eului liric: „Natura este pentru Eminescu o martoră statornică a iubirii” (Tudor Vianu). Poezia Dorinţa, de Mihai Eminescu, publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”, face parte din tema iubirii şi a naturii, fiind o adevărată „ars poetica” pentru lirica erotică eminesciană. Alături de Lacul, Floare albastră şi Sara pe deal, poezia Dorinţa proiectează aspiraţia …

Read More »