Tag Archives: Rezumate literare

Iertare, de Alexandru Macedonski (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară psalm Alexandru Macedonski a rămas în literatura română mai ales prin valoarea ciclului de poezii al Nopţilor şi prin lirica din volumul Rondeluri. El are meritul de a fi introdus la noi simbolismul european, al cărui teoretician a fost. Ca poet debutează cu un volum intitulat sugestiv Prima verba, în 1872. Un loc aparte în creaţia lirica a lui Macedonski îl ocupă cei 11 psalmi, adunaţi sub titlul de Psalmi moderni, publicaţi în volumul Excelsior, din 1895. Psalmul Iertare este al treilea, după Oh! Doamne şi Ţărână. Psalmul este o specie lirică, prin …

Read More »

Fiind băiet păduri cutreieram…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric Mihai Eminescu a vibrat totdeauna la unison cu natura, care a constituit – în întreaga sa creaţie – un cadru feeric, ocrotitor şi umanizat, în mijlocul căruia s-a manifestat intens sentimentul de iubire. Universul naturii Universul naturii eminesciene are două coordonate, una uman-terestră şi cealaltă universal-cosmică, organizate ca un tot inseparabil. Eminescu nu descrie peisaje, nu creează pasteluri asemenea lui Vasile Alecsandri, ci are o atitudine contemplativă, de implicare sentimentală, natura fiind un spectacol liric, o stare de spirit penau atitudinea emoţională a iubirii. Lumea terestră Lumea terestră este reprezentată în lirica eminesciană printr-o varietate …

Read More »

Viscolul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Alecsandri este creatorul pastelului românesc, nu numai ca specie a genului liric, ci şi ca termen literar, deoarece acest cuvânt este propriu artelor plastice. Numai în literatura română pastelul denumeşte poezia care conturează un tablou din natură, peisaje sau momente ale unui anotimp, termenul căpătând identitate literară prin titlul pus de Alecsandri acestui ciclu de creaţii lirice, apărut în revista „Convorbiri literare” în anii 1868-1869. Vasile Alecsandri se situează în fruntea poeţilor paşoptişti, pastelurile sale constituind primul moment de strălucire a poeziei române înainte de Eminescu. Titu Maiorescu a considerat că aceste creaţii lirice sunt „însufleţite de o simţire …

Read More »

Mânioasă, de George Coşbuc (comentariu literar, rezumat literar)

George Coşbuc a rămas în literatura română nu numai ca scriitor şi publicist, ci şi ca un distins traducător al unor valoroase opere din literatura universală. Poezia originală compune, în principal, universul spiritual al satului ardelenesc, într-o viziune idealizată, înfrumuseţată de un optimism exagerat, în antiteză deplină cu viziunea tragică şi mesianică a lui Octavian Goga. Originalitatea creaţiei lirice a lui Coşbuc constă în inovaţia prozodică şi mai ales în acordul perfect dintre conştiinţa poetului şi aspiraţiile poporului său, aşa cum însuşi mărturisea: „Sunt suflet în sufletul neamului meu / Şi-i cânt bucuria şi-amarul / […] / Sunt inimă-n inima …

Read More »

Istorisirea Zahariei Fântânarul, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Istorisirea Zahariei Fântânarul încheie volumul de povestiri Hanu Ancuţei, de Mihail Sadoveanu. Leliţa Salomia se arată nemulţumită de povestirea orbului, considerând că sunt la han oameni mult mai vrednici care ştiu a istorisi întâmplări mult mai interesante. Ea spune că moş Zaharia fântânarul, trăise în tinereţe o întâmplare extraordinară şi ar trebui să o povestească oaspeţilor. Când era flăcău, Zaharia fusese chemat la curte de boierul Dimachi Mârza din Păstrăveni, ca să găsească acel loc potrivit pentru a săpa o fântână în poiana lui Vlădica Sas, deoarece urma ca Vodă Calimah să vină la o mare vânătoare domnească, în acele …

Read More »

Gorunul, de Lucian Blaga (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Gorunul este o elegie filozofică şi face parte din volumul de debut al lui Lucian Blaga, Poemele luminii (1919), în care temele predominante sunt iubirea, natura şi moartea. Tema Tema poeziei este ilustrată de meditaţia poetului asupra morţii, pe care o percepe nu ca pe un final implacabil şi neaşteptat, ci ca pe o „mare trecere” într-o altă stare spirituală, care se apropie pe măsură ce viaţa alunecă treptat spre neant. Presimţirea morţii este o componentă a vieţii şi se dezvăluie progresiv pe parcursul poeziei, ceea ce relevă lirica expresionistă în care se înscrie creaţia lui Lucian Blaga. Ideea …

Read More »

Crăiasa din poveşti, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară idilă-pastel Încă din copilărie, Mihai Eminescu s-a preocupat de creaţiile literaturii populare, de natura care i-a fost cel mai apropiat prieten şi pe care a simţit-o ocrotitoare şi participativă la simţirile şi trăirile oamenilor. Pasionat de folclor, Eminescu a ascultat şi a adunat chiar de la rapsozii populari balade, legende, doine şi basme care i-au încântat sufletul şi pe care le valorifică prin teme, motive, personaje mitologice, înnobilându-le cu idei filozofice şi dându-le noi semnificaţii. Poezia Crăiasa din poveşti, de Mihai Eminescu, a apărut în revista „Convorbiri literare” în 1876 şi face parte …

Read More »

De demult…, de Octavian Goga (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia lui Octavian Goga se naşte în inima îndurerată a poetului pentru soarta poporului său asuprit, dintr-o imensă nelinişte a suferinţei, din lacrimi şi răzvrătiri împotriva nedreptăţilor sociale şi naţionale, mesianismul său manifestându-se în sensul încrederii poetului în puterea de a îndrepta soarta dureroasă a neamului românesc, de a contribui la eliberarea socială şi naţională de sub asuprire austro-ungară, la izbăvirea poporului de amar şi suferinţă: „Eu am văzut în ţăran un om chinuit al pământului; n-am putut să-l văd în acea atmosferă în care l-a văzut Vasile Alecsandri în pastelurile sale şi nici n-am putut să-l văd încadrat în …

Read More »

Oglindele, de Grigore Alexandrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Grigore Alexandrescu, unul dintre scriitorii reprezentativi ai paşoptismului, este reţinut de istoria literaturii române prin creaţii artistice memorabile: meditaţii social-filozofice, poezii patriotice, epistole, satire, elegii şi proză romantică. Simpatizant al Revoluţiei de la 1848, participant la lupta pentru Unirea Principatelor (1859) el este un scriitor romantic, rămas în conştiinţa posterităţii mai ales prin fabulele sale, între care se înscrie Oglindele, publicată în ultimul volum antum al lui Grigore Alexandrescu, intitulat Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule (1863). Tema Tema fabulei Oglindele ilustrează satirizarea defectelor caracteriale ale oamenilor, folosind motivul oglinzii, ca reflectare a conştiinţei de sine. Alegoria, ca procedeu artistic, …

Read More »

Mezul iernei, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel Vasile Alecsandri, reprezentant de seamă al generaţiei de scriitori de la mijlocul secolului al XIX-lea, a abordat, în creaţia sa, o mare varietate de specii literare, între care un loc aparte îl ocupă pastelurile, al căror creator este. Pastelul este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură, apelând la imagini vizuale, motorii, olfactive, auditive, precum şi la figuri de stil şi motive literare care compun armonizarea planului terestru cu cel cosmic. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul conturat prin descriere. În pastelurile sale, Vasile Alecsandri ilustrează …

Read More »