Tag Archives: Revoluţia din 1821

Craiova în timpul Revoluţiei de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu

Un eveniment de importanţă covârşitoare pentru istoria ţării se va petrece la începutul secolului al XIX-lea, când poporul a arătat că este decis să lupte cu orice sacrificii pentru eliberarea sa socială şi naţională. Suflul unei mari ridicări populare se resimţea pretutindeni. Invaziile străine repetate, prelungirea stării de război, la care se adaugă o fiscalitate excesivă au amplificat starea de nemulţumire a maselor. În 1801, aproximativ 3.000 de ţărani din împrejurimile Craiovei care, potrivit unui izvor contemporan, se hrăneau cu pâine amestecată cu paie şi cu muşchi de copaci, împreună cu meşteşugarii săraci, înarmaţi cu topoare şi bâte, s-au ridicat …

Read More »

Conflictul pentru divan din 1821

Actul semnat de Tudor Vladimirescu la 14 mai, în care se vorbeşte de 10 panduri ce vor însoţi pe boierii divanului până la Târgovişte. nu e o dovadă că Tudor a pus la dispoziţia lui Alexandru Ipsilanti guvernul ţării şi că intenţiona să facă cauză comună cu eteriştii. Documentul apare ca o scrisoare de recomandare dată celor 10 panduri, în scopul de a se împiedica – printr-un şiretlic – atacarea lor de către arnăuţii lui Ipsilanti, ce împânzeau drumurile: „Aceşti 10 panduri, ce s-au trimis cu dumnealor prea cinstiţii boieri din politia Bucureşti a-i petrece până la Târgovişte, îi facem …

Read More »

Începutul acţiunii revoluţionare a lui Tudor Vladimirescu. Legăturile cu Eteria

În interpretarea mişcării pandurilor, unii istorici iau ca document de bază (pe lângă cuvântarea lui Tudor Vladimirescu de la Slatina) convenţia încheiată la Bucureşti, înainte de răscoală, între Tudor şi şefii eterişti Iordache Olimpiotul şi Ioan Farmache – comandanţi ai gărzii domnitorului Alexandru Suţu -, prin care ei se angajau să promoveze acţiunea revoluţionară în Ţara Românească, colaborând în lupta împotriva turcilor. Actul acesta, descoperit de Andrei Oţetea, în copie germană, în arhivele din Budapesta (1955), a fost intitulat de d-sa „legământul lui Tudor faţă de Eterie”. Andrei Oţetea socoteşte că acordul militar încheiat la începutul lui ianuarie 1821 dă …

Read More »

Mişcarea revoluţionară din 1821 de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu – prolog al revoluţiei burgheze

Cauzele acestei mişcări sălăşluiesc pe de o parte în contradicţiile antagonice dintre ţărănimea aservită şi boierime, ca urmare a numeroaselor şi apăsătoarelor obligaţii de rentă (clacă, dijmă, diferite dări) şi a abuzurilor ce făceau şi mai grele aceste obligaţii, pe de alta în apariţia noilor forţe productive şi a noilor relaţii de schimb şi producţie care intră în conflict cu cele vechi. Sporirea clăcii şi a dijmei. Greutatea obligaţiunilor fiscale În perioada ce a precedat răscoala, se înregistrează ofensiva boierilor împotriva drepturilor clăcaşilor, obligându-i la zile de clacă peste cele legale, pretinzându-le zile de mancă în locul dării în bani, …

Read More »

Craiova între Revoluţia de la 1821 şi Revoluţia de la 1848

După Revoluţia de la 1821, ocupaţia otomană se va instala pentru aproape un an şi jumătate, cu tot cortegiul de jefuiri, represiuni şi abuzuri. Viaţa economică a Craiovei este grav afectată de noua stare, care determină fuga multor negustori, funcţionari, intelectuali. Ţăranii din suburbiile oraşului au luat drumul satelor de sub munte, ascunzându-se de prădălniciile turceşti. Poarta a trimis spre Craiova un efectiv de peste 4.000 de oameni, sub conducerea lui Cara-Feiz, cunoscut prin cruzimea şi rapacitatea sa. Un an de zile, cât turcii au ocupat ţările române, teroarea şi jaful s-au făcut simţite din plin şi în Craiova. Pe …

Read More »

Poziţia lui Tudor Vladimirescu în timpul Revoluţiei din 1821

Impresia de inconsecvenţă a conducătorului revoluţiei în lupta antifeudală provine din constatarea că el, ridicând masele împotriva fanarioţilor şi a marii boierimi, a căutat în acelaşi timp să colaboreze cu boierii şi a chemat pe patrioţii din orice clasă în Adunarea norodului. Când luăm în considerare însă caracterele specifice ale marii boierimi pământene şi condiţiile istorice, putem remarca adecvarea conduitei lui Tudor Vladimirescu la realităţile social-politice, pe care acţiunea sa revoluţionară năzuia să le modifice. Dezlănţuirea unui război necondiţionat cu întreaga mare boierime ar fi fost o eroare. De vreme ce protipendada autohtonă formula revendicări nu cu totul retrograde, ci …

Read More »

Jocul politic dublu al protipendadei în prima etapă a mişcării revoluţionare din 1821

Atitudinea boierimii faţă de revoluţia pandurilor a fost plină de echivocuri. Faptul nu-şi găseşte o explicaţie convingătoare în ipoteza (formulată de unii cercetători) că protipendada autohtonă se împărţea în două categorii de boieri, ce se situau pe poziţii economice şi politice delimitate net: majoritatea boierilor ar fi fost pentru menţinerea practicilor şi a servituţilor învechite feudale, pe când ceilalţi ar fi vrut să se acomodeze condiţiilor economice impuse de dezvoltarea noului mod de producţie, pentru că îşi dădeau seama că se pot îmbogăţi mai repede pe această cale; aceştia din urmă ar fi întrezărit unele avantaje în intensificarea circuitului marfă-bani. …

Read More »

Cauzele mişcării revoluţionare din 1821

Îngrădirea monopolului turcesc după pacea de la Kuciuk-Kainargi a stimulat creşterea producţiei de cereale pentru piaţă, dezvoltarea meşteşugurilor şi înmulţirea manufacturilor, lărgirea relaţiilor comerciale interne şi externe şi dezvoltarea oraşelor. În urma creşterii populaţiei urbane, consumul de grâu a crescut şi înăuntrul ţării. Războaiele ruso-austro-turce, succedându-se la Intervale scurte în tot cursul secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea, au menţinut pe teritoriul ţărilor noastre armate care aveau efecte ruinătoare pentru gospodăria ţărănească, dar constituiau pentru producţia de cereale a marelui domeniu un debuşeu mai larg. În contact cu ofiţerii ruşi şi austrieci, boierii adoptă obiceiurile …

Read More »

Sfârşitul mişcării revoluţionare din 1821

După năruirea nădejdilor în intervenţia militară a Rusiei, Tudor a făcut totul pentru a feri ţara de ocupaţia turcească. Mai întâi, el a încercat să obţină plecarea eteriştilor, pentru a lua Porţii orice motiv legal de intervenţie armată. Dar la scrisoarea divanului care-i reproşa că, în loc să respecte făgăduiala cuprinsă în proclamaţiile sale de a trece Dunărea, eteriştii „se întăresc pe pământul României” Ipsilanti a răspuns la 19 aprilie printr-un manifest care cuprindea un proiect de constituţie, cu un domn pământean, cu una sau două camere legislative alese din toate clasele societăţii. Acest proiect contrasta cu asigurarea reînnoită că …

Read More »

Cauzele şi caracterul Revoluţiei pandurilor din 1821

„Prin cuvântul greci, în cursul acestui articol, trebuie a înţelege numai pe cei din Constantinopol… cunoscuţi mai deobşte supt numirea de fanarioţi. Zdravănă naţie elenică de astăzi, pe care noi o iubim şi o respectăm, se deosibeşte de fanarioţi, pe care însăşi ea îi urăşte şi îi depărtează din sânul ei”. (Nicolae Bălcescu, Românii şi fanarioţii). „Ca grec, iubitor de patria mea, nu voi înceta a spune grecilor: Păziţi-vă de fanarioţi, nu printre dânşii veţi găsi un amic dezinteresat, mai puţin încă un conducător demn. Dacă nu mă credeţi, întrebaţi pe moldoveni şi pe munteni, atât de mult încercaţi de …

Read More »