Tag Archives: Regim

Regimul habsburgic în Transilvania şi regimul fanariot în Moldova şi Ţara Românească până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea

Instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania Ocuparea Transilvaniei de austrieci În mijlocul rivalităţilor dintre marile puteri din centrul, răsăritul şi sudul Europei, cele mai mari câştiguri le obţine Austria. Aceasta ocupă Ungaria, îndreptându-şi privirile spre Transilvania. Ceea ce nu va reuşi să obţină prin tratative diplomaţia condusă de iezuitul Antidie Dunod, se va realiza prin puterea armelor. Armata austriacă pătrunde în Transilvania în 1686, impunând slăbănogului Mihail Apafi tratatul de la Blaj (1687), potrivit căruia armatele austriece erau primite în ţară „pentru iernat”. Prin metode militare forte, generalul imperial Caraffa smulge declaraţia din 1688 prin care Transilvania renunţa „de bună voie” …

Read More »

Regimul juridic al oraşelor pontice sub stăpânirea romană

Încă înainte de această dată, în situaţia ţinuturilor de la Dunărea de Jos se petrecuseră şi alte schimbări, dintre care cea mai importantă e transformarea în anul 45 a regatului clientelar trac în provincia romană a Traciei. Ca urmare, Dobrogea, despre care s-a arătat înainte că – cu excepţia cetăţilor greceşti – continua să facă parte din posesiunile regilor odrizi, e anexată provinciei Moesia, în timp ce oraşele de pe litoral – Histria, Tomis, Callatis – beneficiază mai departe de regimul statornicit pentru ele la data înglobării în imperiu. Cu privire la acest regim, informaţiile de care dispunem nu sunt …

Read More »

Regimul economic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

În afară de pierderea libertăţii politice – cu toate consecinţele ei pentru viaţa de stat, atât din punct de vedere intern cât şi extern – aservirea de către turci a însemnat pentru Moldova şi Ţara Românească supunerea la un sistem de nemiloasă exploatare economică. Acest sistem, care-şi dobândeşte formele complexe în a doua jumătate a veacului al XVI-lea, a constituit o frână puternică în dezvoltarea lor social-economică. Istoriografia burgheză a ignorat studierea consecinţelor acestui regim asupra dezvoltării social-economice a ţărilor române, creându-se astfel o imagine falsă a acestei dezvoltări. Regimul dominaţiei otomane cuprindea, pe lângă plata tributului, un lung şi …

Read More »

Regimul politic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Raporturile politice turco-române au avut o evoluţie îndelungată şi complexă, cu felurite variaţii ale gradului de aservire, oglindind, în genere, raportul schimbător de forţe care le stătea la bază. Din toate, însă, se pot desprinde trei forme principale şi anume: independenţa, condiţionată de plata tributului, de felul celei a Ţării Româneşti în timpul lui Mircea, după 1415, sau a Moldovei în anumite perioade ale domniei lui Ştefan cel Mare; vasalitatea, de tipul celei instaurate sub Radu Praznaglava şi Alexandru Aldea; aservirea propriu-zisă, instaurată după bătălia de la Mohacs şi mai ales după campania lui Soliman în Moldova, din 1538. Acest …

Read More »

Viaţa politică în Transilvania sub regimul absolutist

Regimul absolutist dintre anii 1849 şi 1860 se caracteriza prin centralizarea excesivă a întregii puteri administrative la Viena, printr-un control poliţist al vieţii politice a tuturor provinciilor monarhiei. Interesele centralizării erau servite şi de impunerea limbii germane ca limbă oficială a întregului imperiu. Guvernatorii principatului Transilvaniei – feldmareşalul baron Ludwig Wohlgemuth (1849-1851), prinţul Karl von Schwarzenberg (1851-1858), generalul Friedrich Lichtenstein (1858-1860) – executau instrucţiunile şi dispoziţiile primite de la guvernul central din Viena. Funcţionarii superiori, afară de câţiva consilieri saşi, erau cu totul străini de problemele Transilvaniei, cunoşteau şi ştiau însă cu atât mai bine să reprezinte interesele economice şi …

Read More »

Regimul nobiliar în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În această epocă, în Moldova şi Ţara Românească o oligarhie de mari stăpânitori de domenii se substituie domnului în conducerea statului. Un număr redus de familii din marea boierime ocupă dregătoriile principale ale statului şi tutelează pe domn. Aceşti boieri determină alegerea domnului din rândul lor, impunându-i anumite condiţii de guvernare şi asigurându-se că nu va da un caracter ereditar domniei, controlează politica lui, precum şi încasarea veniturilor statului, din care o mare parte trece în posesiunea lor şi, în acelaşi timp, îşi sporesc şi mai mult domeniile, folosind puterea pentru a deposeda pe micii stăpâni de pământ. Regimul nobiliar, …

Read More »

România de la recunoaşterea internaţională a Marii Uniri la instaurarea regimului comunist

Primul război mondial a determinat mari schimbări, cu consecinţe deosebite asupra Europei şi lumii. A dus la modificarea raportului de forţe în rândul marilor puteri. La sfârşitul războiului a învins principiul naţionalităţilor. Marile imperii – german, austro-ungar, ţarist şi otoman – s-au prăbuşit ca urmare a voinţei popoarelor constituindu-se, pe ruinele lor, noi state; altele, între care şi România şi-au desăvârşit unitatea naţională. În cadrul Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) au fost semnate tratate de pace cu fiecare din statele învinse. Principalul obiectiv al delegaţiei române participante la Conferinţă, condusă de primul ministru Ion I.C. Brătianu, era recunoaşterea …

Read More »

Regimul nobiliar în Ţara Românească în primele decenii ale secolului al XVII-lea

Consolidarea regimului nobiliar sub domnia lui Radu Mihnea (1611-1616) Trăsăturile caracteristice ale istoriei Ţării Româneşti în epoca ce a urmat după restabilirea dominaţiei otomane sunt asemănătoare cu cele din istoria Moldovei în aceeaşi vreme. Un număr relativ restrâns de familii de mari stăpâni de moşii cârmuieşte sub domni care se schimbă la intervale scurte. Ca şi în Moldova, dată fiind apăsarea tot mai grea a ţărănimii, stăpânirea boierilor mari întâmpină o dârză împotrivire; aici boierii se sprijină pe ajutorul din Transilvania, în vremea domniilor lui Gabriel Bethlen şi a lui Gheorghe Rakoczi I. În Ţara Românească, participarea boierimii greceşti la …

Read More »

Caracterul regimului austriac în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Anul 1711, cu care se deschidea regimul fanariot în Moldova, prin coincidenţă, e şi anul păcii de la Satu Mare, prin care se aşeza definitiv regimul austriac în Transilvania. Pornind la organizarea şi consolidarea puterii sale, imperiul reia şi mai hotărât firul acţiunii dinainte, de supunere politică a ţării şi de legare a ei cât mai strâns de puterea centrală, de luare în stăpânire a poziţiilor de bază ale puterii politice: organele de guvernământ, armata, finanţele. În acţiunea sa, imperiul nu desfiinţează sistemul constituţional al Transilvaniei, îi menţine instituţiile proprii şi autonomiile locale. Nu anulează diploma leopoldină, nu-şi ren:agă angajamentele …

Read More »

Consolidarea independenţei Ţării Româneşti (1597-1598). Lupta domniei împotriva instaurării regimului boieresc

Anii 1597-1598 au fost ani de luptă ai domniei – cu un succes evident, dar vremelnic – împotriva instaurării regimului boieresc. Obiectivul principal al acestei lupte era anularea tratatului din 1595 – a clauzelor privitoare la situaţia externă şi internă a domniei Ţării Româneşti. Anularea clauzelor tratatului din 1595 Pasajul din cronică: „Atuncea Batâr Jicmon, deaca văzu pre Mihai Vodă vu atâta vitejie şi cu atâta înţelepciune, slobozit-au Ţara Rumânească cu tot venitul ei, ca să fie iar pre seama lui Mihai vodă” a fost pus de autorul anonim imediat după descrierea campaniei victorioase din toamna anului 1595, nu din …

Read More »